ART:0444 - Stefan Jäger: Unterschied zwischen den Versionen
Herwig (Diskussion | Beiträge) K |
|||
| Zeile 17: | Zeile 17: | ||
| − | 1877 - născut la 28 mai, în comuna Tschene ([[Cenei]]), ca fiu al lui [[Franz Jäger]] (barbier şi felcer) şi al [[Magdalena | + | 1877 - născut la 28 mai, în comuna [[Cenei|Tschene]] ([[Cenei]]), ca fiu al lui [[Franz Jäger]] (barbier şi felcer) şi al [[Magdalena Schuller|Magdalenei Jäger]] (născută Schuller); |
1877 - 1889 - copilăria în [[Cenei]] şi şcoala elementară din [[Biled]]; | 1877 - 1889 - copilăria în [[Cenei]] şi şcoala elementară din [[Biled]]; | ||
| − | 1889 - 1893 - gimnaziul particular Franz Wieszner [[Timişoara]]; | + | 1889 - 1893 - gimnaziul particular [[Franz Wieszner]] [[Timişoara]]; |
1893 - 1895 - Şcoala Medie (6 clase) la [[Szeged]]in; | 1893 - 1895 - Şcoala Medie (6 clase) la [[Szeged]]in; | ||
| − | 1895 - 1899 - Belle Arte la | + | 1895 - 1899 - Belle Arte la [[Budapest]]a (elevul profesorului [[Ede Balló|Balló Ende]] şi al profesorului [[Bertalan Székely|Szekely Bertalán]]; |
1899 - a obţinut diploma ca pictor şi profesor de desen; | 1899 - a obţinut diploma ca pictor şi profesor de desen; | ||
| Zeile 33: | Zeile 33: | ||
1901 - decedează tatăl, înmormântat la cimitirul din [[Cenei]]; | 1901 - decedează tatăl, înmormântat la cimitirul din [[Cenei]]; | ||
| − | 1902 - se stabileşte la | + | 1902 - se stabileşte la [[Budapest]]a (pictează peisaje; naturi moarte, tablouri cu sfinţi); |
1906 - comanda pentru tabloul "Venirea şvabilor în Banat", comanda din partea comunei [[Cărpiniș|Gertjanosch]] ([[Cărpiniș]]); face călătorii de studii la Stuttgart, Ulm, | 1906 - comanda pentru tabloul "Venirea şvabilor în Banat", comanda din partea comunei [[Cărpiniș|Gertjanosch]] ([[Cărpiniș]]); face călătorii de studii la Stuttgart, Ulm, | ||
| Zeile 40: | Zeile 40: | ||
1906 -1910 - pictează la tabloul "Venirea şvabilor în Banat"; | 1906 -1910 - pictează la tabloul "Venirea şvabilor în Banat"; | ||
| − | 1910 - este expus pentru prima dată tabloul "Venirea şvabilor în Banat" (triptic, ulei pe pânză, 1,450 x 5,100 semnat jos, în partea dreaptă: Jäger I.) şi atunci se stabileşte în Jimbolia; | + | 1910 - este expus pentru prima dată tabloul "Venirea şvabilor în Banat" (triptic, ulei pe pânză, 1,450 x 5,100 semnat jos, în partea dreaptă: Jäger I.) şi atunci se stabileşte în [[Jimbolia]]; |
1914 - 1918 - ia parte la primul război mondial pe front; | 1914 - 1918 - ia parte la primul război mondial pe front; | ||
| − | 1918- se întoarce la Jimbolia, unde rămâne până la moarte; | + | 1918- se întoarce la [[Jimbolia]], unde rămâne până la moarte; |
| − | 1927 - moare mama pictorului (este înmormântată în cimitirul din Jimbolia); | + | 1927 - moare mama pictorului (este înmormântată în cimitirul din [[Jimbolia]]); |
| − | 1930 - prima expoziţie cu tablouri de Stefan Jäger la [[Zrenjanin|Groß–Betschkerek]] ([[Zrenjanin|Becicherecul Mare]], în Jugoslavia -picturi din colecţii particulare); | + | 1930 - prima expoziţie cu tablouri de Stefan Jäger la [[Zrenjanin|Groß–Betschkerek]] ([[Zrenjanin|Becicherecul Mare]], în Jugoslavia - picturi din colecţii particulare); |
| − | 1936 - Expoziţia picturilor-şvăbeşti la Jimbolia, în Bauernheim (Casa de cultură); expun cu Jäger pictorii: Franz Ferch, Rudolf Ferch, [[Emil Lenhard]] şi sculptorul Sebastian | + | 1936 - Expoziţia picturilor-şvăbeşti la [[Jimbolia]], în Bauernheim (Casa de cultură); expun cu [[Stefan Jäger|Jäger]] pictorii: [[Franz Ferch]], [[Rudolf Ferch]], [[Emil Lenhardt|Emil Lenhard]] şi sculptorul [[Sebastian Rotsching]]k; |
| − | 1957 - Teatrul German din Timişoara comanda un tablou pentru Gh. Gh. Dej; pictorul pictează "Zi de recoltă"; pictura este acceptată; primeşte Ordinul Muncii clasa a II-a cu ocazia împlinirii a 80 de ani; | + | 1957 - Teatrul German din [[Timişoara]] comanda un tablou pentru Gh. Gh. Dej; pictorul pictează "Zi de recoltă"; pictura este acceptată; primeşte [[Ordinul Muncii]] clasa a II-a cu ocazia împlinirii a 80 de ani; |
| − | 1962 la 16 martie moare pictorul; este înmormântat în cimitirul din Jimbolia, unde este şi mama sa; | + | 1962 la 16 martie moare pictorul; este înmormântat în cimitirul din [[Jimbolia]], unde este şi mama sa; |
| − | 1967 - expoziţie comemorativă la Muzeul Banatului din Timişoara; | + | 1967 - expoziţie comemorativă la [[Banater Museum|Muzeul Banatului]] din [[Timişoara]]; |
| − | 1969 - în fostul său atelier de pictură se deschide Casa Memorială (iniţiatorii au fost prof. Ioan Schulz şi prof. Karol Gross); | + | 1969 - în fostul său atelier de pictură se deschide [[Gedenkstätte|Casa Memorială]] (iniţiatorii au fost prof. [[Hans Schulz|Ioan Schulz]] şi prof. [[Karl-Hans Gross|Karol Gross]]); |
| − | 1972 - apare la Editura Kriterion, Bucureşti, monografia "Stefan Jäger", de [[Dr. Annemarie Podlipny-Hehn|Annemarie Podlipny Hehn]]; | + | 1972 - apare la Editura [[Kriterion]], Bucureşti, monografia "Stefan Jäger", de [[Dr. Annemarie Podlipny-Hehn|Annemarie Podlipny Hehn]]; |
| − | 1977 - expoziţie comemorativă - 100 de ani de la naşterea pictorului, la Şcoala Medie din Jimbolia, cu picturi din colecţii particulare (au fost expuse 59 de picturi, expoziţa comemorativă fiind organizată de prof. [[Hans Schulz|Ioan Schulz]]); după deschiderea expoziţiei au urmat comunicări ştiinţifice susţinute de: prof. Maria Forray, prof. [[Hans Schulz|Ioan Schulz]], [[Nikolaus Berwanger]] ş. a.; | + | 1977 - expoziţie comemorativă - 100 de ani de la naşterea pictorului, la Şcoala Medie din [[Jimbolia]], cu picturi din colecţii particulare (au fost expuse 59 de picturi, expoziţa comemorativă fiind organizată de prof. [[Hans Schulz|Ioan Schulz]]); după deschiderea expoziţiei au urmat comunicări ştiinţifice susţinute de: prof. Maria Forray, prof. [[Hans Schulz|Ioan Schulz]], [[Nikolaus Berwanger]] ş. a.; |
| − | 1991 - 1992 - expoziţia itinerantă în Germania, organizată de "Landsmannschaft der Banater Schwaben", cu aproape 200 de lucrări de pictorul St. Jäger şi tripticul "Venirea şvabilor în Banat” - în oraşele Ingolstadt, Fürth, Mainz, Sttutgart, Franfenthal, Ulm şi München. | + | 1991 - 1992 - expoziţia itinerantă în Germania, organizată de "Landsmannschaft der Banater Schwaben", cu aproape 200 de lucrări de pictorul [[Stefan Jäger|St. Jäger]] şi tripticul "Venirea şvabilor în Banat” - în oraşele Ingolstadt, Fürth, Mainz, Sttutgart, Franfenthal, Ulm şi München. |
Version vom 24. April 2015, 08:28 Uhr
| Bibliografie | |
|---|---|
| Artikel Nummer: | {{{Artikelnummer}}} |
| Autor Name: | Schulz, Hans |
| Aufsatztitel: | Stefan Jäger |
| Zeitungstitel: | Suflet nou |
| Untertitel: | revista a satului bănăţean [Comloşul Mare] |
| Erscheinungsort: | Comloşul Mare |
| Jahrgang: | Serie IV, Jg. 2 |
| Nummer: | 2 (19) |
| Datum: | März-April 1994 |
| Seite: | 1 |
| * [[ART:0444 - Stefan Jäger|Schulz, Hans. Stefan Jäger. Suflet nou Comloşul Mare 1994]] | |
Stefan Jäger
1877 - născut la 28 mai, în comuna Tschene (Cenei), ca fiu al lui Franz Jäger (barbier şi felcer) şi al Magdalenei Jäger (născută Schuller);
1877 - 1889 - copilăria în Cenei şi şcoala elementară din Biled;
1889 - 1893 - gimnaziul particular Franz Wieszner Timişoara;
1893 - 1895 - Şcoala Medie (6 clase) la Szegedin;
1895 - 1899 - Belle Arte la Budapesta (elevul profesorului Balló Ende şi al profesorului Szekely Bertalán;
1899 - a obţinut diploma ca pictor şi profesor de desen;
1899 - 1901 - călătorii de studii în Austria, Germania, Italia;
1901 - decedează tatăl, înmormântat la cimitirul din Cenei;
1902 - se stabileşte la Budapesta (pictează peisaje; naturi moarte, tablouri cu sfinţi);
1906 - comanda pentru tabloul "Venirea şvabilor în Banat", comanda din partea comunei Gertjanosch (Cărpiniș); face călătorii de studii la Stuttgart, Ulm, Nürnberg pentru studierea porturilor;
1906 -1910 - pictează la tabloul "Venirea şvabilor în Banat";
1910 - este expus pentru prima dată tabloul "Venirea şvabilor în Banat" (triptic, ulei pe pânză, 1,450 x 5,100 semnat jos, în partea dreaptă: Jäger I.) şi atunci se stabileşte în Jimbolia;
1914 - 1918 - ia parte la primul război mondial pe front;
1918- se întoarce la Jimbolia, unde rămâne până la moarte;
1927 - moare mama pictorului (este înmormântată în cimitirul din Jimbolia);
1930 - prima expoziţie cu tablouri de Stefan Jäger la Groß–Betschkerek (Becicherecul Mare, în Jugoslavia - picturi din colecţii particulare);
1936 - Expoziţia picturilor-şvăbeşti la Jimbolia, în Bauernheim (Casa de cultură); expun cu Jäger pictorii: Franz Ferch, Rudolf Ferch, Emil Lenhard şi sculptorul Sebastian Rotschingk;
1957 - Teatrul German din Timişoara comanda un tablou pentru Gh. Gh. Dej; pictorul pictează "Zi de recoltă"; pictura este acceptată; primeşte Ordinul Muncii clasa a II-a cu ocazia împlinirii a 80 de ani;
1962 la 16 martie moare pictorul; este înmormântat în cimitirul din Jimbolia, unde este şi mama sa;
1967 - expoziţie comemorativă la Muzeul Banatului din Timişoara;
1969 - în fostul său atelier de pictură se deschide Casa Memorială (iniţiatorii au fost prof. Ioan Schulz şi prof. Karol Gross);
1972 - apare la Editura Kriterion, Bucureşti, monografia "Stefan Jäger", de Annemarie Podlipny Hehn;
1977 - expoziţie comemorativă - 100 de ani de la naşterea pictorului, la Şcoala Medie din Jimbolia, cu picturi din colecţii particulare (au fost expuse 59 de picturi, expoziţa comemorativă fiind organizată de prof. Ioan Schulz); după deschiderea expoziţiei au urmat comunicări ştiinţifice susţinute de: prof. Maria Forray, prof. Ioan Schulz, Nikolaus Berwanger ş. a.;
1991 - 1992 - expoziţia itinerantă în Germania, organizată de "Landsmannschaft der Banater Schwaben", cu aproape 200 de lucrări de pictorul St. Jäger şi tripticul "Venirea şvabilor în Banat” - în oraşele Ingolstadt, Fürth, Mainz, Sttutgart, Franfenthal, Ulm şi München.
Date biografice transmis de Ioan SCHULZ, muzeograf
Foto:
Medailonfoto Hundertjahrfeier