Stefan Jäger Archiv

ART:1083 - Panoramă cromatică inedită: Unterschied zwischen den Versionen

Aus Archiv
Wechseln zu:Navigation, Suche
K
Zeile 2: Zeile 2:
  
 
{{Infobox Bibliografie
 
{{Infobox Bibliografie
  |Artikelnummer              =
+
  |Artikelnummer              =1083
 
  |Cover                            =
 
  |Cover                            =
 
  |Autor                            =
 
  |Autor                            =
Zeile 30: Zeile 30:
 
}}
 
}}
  
[[File:ART_1082_1.jpg|thumb|right| - [[WK:0000]]]]
+
[[File:ART_1083_1.jpg|thumb|right| - [[WK:0000]]]]
 
Pentru a mă putea bucura
 
Pentru a mă putea bucura
 
de ceea ce-mi rezerva
 
de ceea ce-mi rezerva

Version vom 12. August 2016, 12:29 Uhr


Bibliografie
Artikel Nummer: 1083
Titel des Artikels : Panoramă cromatică inedită
Jahr: 2016
* * * *: [[ART:1083 - Panoramă cromatică inedită|<i>Panoramă cromatică inedită</i>]] 2016

Pentru a mă putea bucura de ceea ce-mi rezerva anturajul, m-am imaginat ca fiind mică, mică, ca un pitic care stă pe umerii unui uriaş. Contextualizând, am rămas tot la ideea de pitic, însă, de data aceasta, cocoţat pe un şevalet plin de istorie. Pentru

mine, şevaletul a fost uriaşul de care aveam nevoie pentru a colinda cu privirea fiecare lucrare artistică în parte. De acolo, de sus, am cercetat în linişte universul local pe care Stefan Jăger, maestru al locului, l-a imaginat în compoziţiile lui. Pânzele, încărcate cu un colorit inedit ce conturează viaţa şvabilor din localitate, încă dăinuie la loc de cinste în inima Jimboliei. Figură majoră în repertoriul artelor plastice, Stefan Jăger şi-a însuşit titlul de pictor al şvabilor, dintr-un motiv simplu şi evident, dacă treci pe sub lupă, tematica abordată în picturile sale. Fiind un spirit artistic complex,

pe lângă pasiunea categorică şi sensibilă destinată laitmotivului amintit mai sus, adică scenele smulse din viaţa şvabilor, tematica maestrului înregistrează şi alte preocupări. îmi plimb privirea peste picturile ce-mi îmbogăţesc retina, şi descopăr, aşadar, palierul tematic ce se extinde şi acaparează un interes pentru estetica portretului, tematicii religioase şi, un lucru interesant şi deloc de neglijat, pentru grija detaliilor vestimentapeişvăbeşti. M-am oprit asupra acestor schiţe, desene de dimensiuni mici, ce prezintă elemente vestimentare şvăbeşti din portul femeilor şi al bărbaţilor. Interesul pictorului este observabil prin atenpa pe care o acordă detaliilor ce definesc aceste piese vestimentare, prin cromatica specifică şi prin analiza atentă a elementelor proprii unui port festiv. Acurateţea pe care o citesc în linia cursivă şi expresivă ce compune desenul, mă face să- nţeleg că, deşi măcinat de cotidianul şvabilor din spapul rural, Stefan Jăger nu uită de estetica elementelor definitorii pentru această categorie de oameni, iar vestimentapa a fost, este şi va fi un reper în orice tip de abordare ce caută frumosul. De aici se poate observa spiritul artistic, dar şi critic, pe care pictorul l-a înglobat în existenţa sa şi care, acum, este vizibil prin operele plastice care amintesc de complexitatea sa. După ce mă pierd prin vastul teritoriu al desenelor cu rochiile festive ale şvăboaicelor, ajung cu privirea pe un alt perete, care, de data aceasta continua şirul picturilor cu nişte portrete şi alte câteva pânze ce reprezentau scene din viaţa religioasă . Culorile sumbre pe care artistul le-a folosit amintesc, pe alocuri, de un spaţiu gotic, de-o intensitate pe care nu ai cum sa o evip. Privite ca un întreg, picturile lui Stefan Jăger povestesc despre un spapu istoric ce nu vrea să fie uitat, un spapu bine încapsulat prin cromatica şi seria tematică abordată de pictor. Simplitatea, rafinamentul tuşelor de culoare şi invocarea acestui loc sătesc, paradisiac dăinuie încă prin istoriile în culoare, lăsate de maestrul Stefan Jăger.