ART:0738 - Schriften über Stefan Jäger: Unterschied zwischen den Versionen
K |
K |
||
| (5 dazwischenliegende Versionen von 2 Benutzern werden nicht angezeigt) | |||
| Zeile 1: | Zeile 1: | ||
| + | {{DISPLAYTITLE:Schriften über Stefan Jäger }} | ||
| + | |||
{{Infobox Bibliografie | {{Infobox Bibliografie | ||
| − | |Artikelnummer = | + | |Artikelnummer =0738 |
|Cover =ISBN_973-631-219-4.jpg | |Cover =ISBN_973-631-219-4.jpg | ||
|Autor =[[Maria Schulz]] | |Autor =[[Maria Schulz]] | ||
| − | |Autor2 =Emanuela Macovei | + | |Autor2 =Emanuela Macovei |
|Autor3 =Sorin Forțiu | |Autor3 =Sorin Forțiu | ||
| − | |Titel_Artikel = | + | |Titel_Artikel = |
| − | |Untertitel_Artikel = | + | |Untertitel_Artikel = |
| − | |Publikation = | + | |Publikation =Buch |
| − | |Publikation_Titel = | + | |Publikation_Titel =Scrieri despre Stefan Jäger (2) |
| − | |Publikation_Untertitel = | + | |Publikation_Untertitel =Schriften über Stefan Jäger (2) |
|Reihe = | |Reihe = | ||
|Band = | |Band = | ||
| Zeile 15: | Zeile 17: | ||
|Verlag =Editura Marineasa | |Verlag =Editura Marineasa | ||
|Druckerei = | |Druckerei = | ||
| − | |Erscheinungsort = | + | |Erscheinungsort =Temeschburg |
|Jahr =2005 | |Jahr =2005 | ||
| − | |||
|Jahrgang = | |Jahrgang = | ||
|Ausgabe = | |Ausgabe = | ||
| − | |Nummer = | + | |Nummer = |
|Folge = | |Folge = | ||
| − | |Heft = | + | |Heft = |
| − | |Seite = | + | |Datum = |
| + | |Seite = | ||
|Seiten =224 + Bildanhang | |Seiten =224 + Bildanhang | ||
|ISBN =973-631-219-4 | |ISBN =973-631-219-4 | ||
}} | }} | ||
| + | <h2 class="myuntertitel">Scrieri despre Stefan Jäger (2)</h2> | ||
==Umschlagseite== | ==Umschlagseite== | ||
| − | + | Ca nici un alt pictor bănǎțean, Jäger a reușit să surprindă întregul univers al compatrioților sǎi șvabi și să-l fixeze pentru posteritate. Tablourile și schițele sale sunt mǎrturii ale unei lumi de mult apuse. Șvabii bănățeni, rǎspândiți astăzi – asemenea operei pictorului – în întreaga lume, păstrează amintirea acestei lumi în suflet. Tocmai de aceea, lucrările lui Stefan Jäger se bucură și în prezent de o mare popularitate.<br/> | |
| − | Ca nici un alt pictor bănǎțean, Jäger a reușit să surprindă întregul univers al compatrioților sǎi șvabi și să-l fixeze pentru posteritate. Tablourile și schițele sale sunt mǎrturii ale unei lumi de mult apuse. Șvabii | ||
Walter Tonța<br/> | Walter Tonța<br/> | ||
| − | |||
Wie kein zweiter Banater Maler hat er es verstanden, die ganze Lebenswelt seiner schwäbischen Landsleute einzufangen und für die Nachwelt festzuhalten. Seine Bilder und Skizzen sind Zeugen einer längst untergegangenen Welt. Die Banater Schwaben, die – wie die Werke des Malers selbst – heute auf dem ganzen Erdball verstreut sind, bewahren die Erinnerung an diese Welt in ihrer Seele. Gerade deshalb erfreuen sich die Arbeiten Stefan Jägers nach wie vor großer Beliebtheit.<br/> | Wie kein zweiter Banater Maler hat er es verstanden, die ganze Lebenswelt seiner schwäbischen Landsleute einzufangen und für die Nachwelt festzuhalten. Seine Bilder und Skizzen sind Zeugen einer längst untergegangenen Welt. Die Banater Schwaben, die – wie die Werke des Malers selbst – heute auf dem ganzen Erdball verstreut sind, bewahren die Erinnerung an diese Welt in ihrer Seele. Gerade deshalb erfreuen sich die Arbeiten Stefan Jägers nach wie vor großer Beliebtheit.<br/> | ||
Walter Tonța<br/> | Walter Tonța<br/> | ||
| Zeile 40: | Zeile 41: | ||
'''Cuvânt înainte'''<br/> | '''Cuvânt înainte'''<br/> | ||
| − | Există oameni atât de pasionați de o anumită preocupare, încât dedicǎ acesteia decenii de viațǎ. În cazul nostru concret, obiectul preocupării îl constituie vasta operă a pictorului Stefan Jäger. Ca nici un alt pictor bănǎțean, Jäger a reușit să surprindă întregul univers al compatrioților sǎi șvabi și să-l fixeze pentru posteritate. Tablourile și schițele sale sunt mǎrturii ale unei lumi de mult apuse. Șvabii | + | Există oameni atât de pasionați de o anumită preocupare, încât dedicǎ acesteia decenii de viațǎ. În cazul nostru concret, obiectul preocupării îl constituie vasta operă a pictorului Stefan Jäger. Ca nici un alt pictor bănǎțean, Jäger a reușit să surprindă întregul univers al compatrioților sǎi șvabi și să-l fixeze pentru posteritate. Tablourile și schițele sale sunt mǎrturii ale unei lumi de mult apuse. Șvabii bănățeni, rǎspândiți astăzi – asemenea operei pictorului – în întreaga lume, păstrează amintirea acestei lumi în suflet. Tocmai de aceea, lucrările lui Stefan Jäger se bucură și în prezent de o mare popularitate.<br/> |
Referindu-ne la cei care, decenii de-a rândul, s-au dedicat cu pasiune și dǎruire documentǎrii, prezentării, interpretării și popularizării creației pictorului Stefan Jäger, se impune a menționa trei nume: Hans Schulz, Karl-Hans Gross și dr. Peter Fraunhoffer. Fiecare dintre ei și fiecare în felul sǎu a desfǎșurat o activitate deosebit de meritorie, fie pe plan organizatoric ori publicistic, fie în domeniul documentării şi arhivării. Soarta ni l-a rǎpit mai întâi pe cel mai tânǎr dintre ei – în ianuarie 2004 a decedat profesorul Hans Schulz. Apoi, în mai a.c., la un an după ce-i apǎruse cel de-al doilea volum al amplei monografii dedicate lui Stefan Jäger, a venit rândul profesorului Karl-Hans Gross. Amândurora le aducem, și pe această cale, un pios omagiu.<br/> | Referindu-ne la cei care, decenii de-a rândul, s-au dedicat cu pasiune și dǎruire documentǎrii, prezentării, interpretării și popularizării creației pictorului Stefan Jäger, se impune a menționa trei nume: Hans Schulz, Karl-Hans Gross și dr. Peter Fraunhoffer. Fiecare dintre ei și fiecare în felul sǎu a desfǎșurat o activitate deosebit de meritorie, fie pe plan organizatoric ori publicistic, fie în domeniul documentării şi arhivării. Soarta ni l-a rǎpit mai întâi pe cel mai tânǎr dintre ei – în ianuarie 2004 a decedat profesorul Hans Schulz. Apoi, în mai a.c., la un an după ce-i apǎruse cel de-al doilea volum al amplei monografii dedicate lui Stefan Jäger, a venit rândul profesorului Karl-Hans Gross. Amândurora le aducem, și pe această cale, un pios omagiu.<br/> | ||
| − | Hans Schulz, alături de prof. Karl-Hans Gross și prof. Hans Bräuner unul dintre inițiatorii Casei Memoriale Stefan Jäger din Jimbolia, și apoi ani îndelungați custodele acesteia, s-a remarcat pe plan publicistic relativ târziu. Începutul a fost făcut in anul 1996, când a publicat împreună cu Maria Schulz prima lucrare monografică despre Stefan Jäger în limba română. În Cuvântul înainte al lucrării, Maria | + | [[Hans Schulz]], alături de prof. [[Karl-Hans Gross]] și prof. [[Hans Bräuner]] unul dintre inițiatorii Casei Memoriale Stefan Jäger din Jimbolia, și apoi ani îndelungați custodele acesteia, s-a remarcat pe plan publicistic relativ târziu. Începutul a fost făcut in anul 1996, când a publicat împreună cu [[Maria Schulz]] prima lucrare monografică despre [[Stefan Jäger]] în limba română. În Cuvântul înainte al lucrării, [[Maria Schulz]] nota: „Nici cartea de față nu poate cuprinde tot ce știe și ne poate spune (Hans Schulz - nota autorului) despre [[Stefan Jäger]], dar, dacǎ Divinitatea ne va ajuta, vom continua." Și, într-adevăr, au continuat, publicând încă două cărți, de data aceasta bilingve, despre Stefan Jäger.<br/> |
| − | Schulz nota: „Nici cartea de față nu poate cuprinde tot ce știe și ne poate spune (Hans Schulz - nota autorului) despre Stefan Jäger, dar, dacǎ Divinitatea ne va ajuta, vom continua." Și, într-adevăr, au continuat, publicând încă două cărți, de data aceasta bilingve, despre Stefan Jäger.<br/> | ||
Rǎmasǎ singură, prof. Maria Schulz încearcă să finalizeze proiectele concepute în comun. După ce vara trecută a editat o mapă cu reproduceri, prezintă acum publicului lucrarea de fațǎ, elaboratǎ în colaborare cu colega ei, prof. Emanuela Macovei. Necunoscând în mod nemijlocit acel univers al șvabilor bănățeni surprins de Stefan Jäger, cele două autoare caută o cale proprie de a se apropia de arta acestuia.<br/> | Rǎmasǎ singură, prof. Maria Schulz încearcă să finalizeze proiectele concepute în comun. După ce vara trecută a editat o mapă cu reproduceri, prezintă acum publicului lucrarea de fațǎ, elaboratǎ în colaborare cu colega ei, prof. Emanuela Macovei. Necunoscând în mod nemijlocit acel univers al șvabilor bănățeni surprins de Stefan Jäger, cele două autoare caută o cale proprie de a se apropia de arta acestuia.<br/> | ||
Maria Schulz, beneficiind de o solidǎ bazǎ teoreticǎ și practică în domeniul artelor plastice, încearcä să-l situeze pe pictor în contextul vremii sale și al curentelor ce s-au manifestat atât în pictura europeană cât și în cea românească la sfârșitul secolului al XlX-lea și în primele decenii ale secolului următor, pentru ca apoi să se dedice mai pe larg tematicii florilor în pictura lui Stefan Jäger.<br/> | Maria Schulz, beneficiind de o solidǎ bazǎ teoreticǎ și practică în domeniul artelor plastice, încearcä să-l situeze pe pictor în contextul vremii sale și al curentelor ce s-au manifestat atât în pictura europeană cât și în cea românească la sfârșitul secolului al XlX-lea și în primele decenii ale secolului următor, pentru ca apoi să se dedice mai pe larg tematicii florilor în pictura lui Stefan Jäger.<br/> | ||
| Zeile 54: | Zeile 54: | ||
Es gibt Menschen, die von einer gewissen Beschäftigung so begeistert sind, dass sie dieser Jahrzehnte ihres Lebens widmen. Gegenstand der Beschäftigung ist, in unserem konkreten Fall, das umfassende Werk des Malers Stefan Jäger. Wie kein zweiter Banater Maler hat er es verstanden, die ganze Lebenswelt seiner schwäbischen Landsleute einzufangen und für die Nachwelt festzuhalten. Seine Bilder und Skizzen sind Zeugen einer längst untergegangenen Welt. Die Banater Schwaben, die - wie die Werke des Malers selbst - heute auf dem ganzen Erdball verstreut sind, bewahren die Erinnerung an diese Welt in ihrer Seele. Gerade deshalb erfreuen sich die Arbeiten Stefan Jägers nach wie vor großer Beliebtheit.<br/> | Es gibt Menschen, die von einer gewissen Beschäftigung so begeistert sind, dass sie dieser Jahrzehnte ihres Lebens widmen. Gegenstand der Beschäftigung ist, in unserem konkreten Fall, das umfassende Werk des Malers Stefan Jäger. Wie kein zweiter Banater Maler hat er es verstanden, die ganze Lebenswelt seiner schwäbischen Landsleute einzufangen und für die Nachwelt festzuhalten. Seine Bilder und Skizzen sind Zeugen einer längst untergegangenen Welt. Die Banater Schwaben, die - wie die Werke des Malers selbst - heute auf dem ganzen Erdball verstreut sind, bewahren die Erinnerung an diese Welt in ihrer Seele. Gerade deshalb erfreuen sich die Arbeiten Stefan Jägers nach wie vor großer Beliebtheit.<br/> | ||
Will man auf diejenigen Bezug nehmen, die sich jahrzehntelang mit Begeisterung und Hingabe der Dokumentation, Präsentation, Interpretation und Bekanntmachung des Lebenswerkes von Stefan Jäger widmeten, müssen drei Landsleute genannt werden: Hans Schulz, Karl-Hans Gross und Dr. Peter Fraunhoffer. Jeder von ihnen und jeder in seiner Art entfaltete diesbezüglich eine äußerst verdienstvolle Tätigkeit, sei es auf organisatorischem oder publizistischem Gebiet, sei es im Bereich der Dokumentation und Archivierung. Das Schicksal raubte uns zuerst den Jüngsten unter ihnen – im Januar 2004 ist Gymnasiallehrer i.R. Hans Schulz verstorben. Ihm folgte im Mai d.J., ein Jahr nachdem der zweite Band seiner umfangreichen Stefan-Jäger-Monografie erschienen war, Gymnasiallehrer i.R. Karl-Hans Gross. Beider wollen wir auch auf diesem Wege in Ehrfurcht gedenken.<br/> | Will man auf diejenigen Bezug nehmen, die sich jahrzehntelang mit Begeisterung und Hingabe der Dokumentation, Präsentation, Interpretation und Bekanntmachung des Lebenswerkes von Stefan Jäger widmeten, müssen drei Landsleute genannt werden: Hans Schulz, Karl-Hans Gross und Dr. Peter Fraunhoffer. Jeder von ihnen und jeder in seiner Art entfaltete diesbezüglich eine äußerst verdienstvolle Tätigkeit, sei es auf organisatorischem oder publizistischem Gebiet, sei es im Bereich der Dokumentation und Archivierung. Das Schicksal raubte uns zuerst den Jüngsten unter ihnen – im Januar 2004 ist Gymnasiallehrer i.R. Hans Schulz verstorben. Ihm folgte im Mai d.J., ein Jahr nachdem der zweite Band seiner umfangreichen Stefan-Jäger-Monografie erschienen war, Gymnasiallehrer i.R. Karl-Hans Gross. Beider wollen wir auch auf diesem Wege in Ehrfurcht gedenken.<br/> | ||
| − | Hans Schulz, neben Karl-Hans Gross und Hans Bräuner Mitbegründer der Stefan-Jäger-Gedenkstätte in Hatzfeld und deren langjähriger Betreuer, ist publizistisch relativ spät in Erscheinung getreten. Der Anfang wurde 1996 gemacht, als er zusammen mit seiner Gattin Maria Schulz die erste monografische Arbeit über Stefan Jäger in rumänischer Sprache veröffentlichte. Im Vorwort schrieb Maria Schulz damals: „Auch dieses Buch kann nicht all das beinhalten, was er (Hans Schulz - Anm. d. Verf.) über Stefan Jäger weiß und uns dazu sagen kann, aber, wenn uns unser Herrgott beisteht, werden wir das nun Begonnene weiterführen." Und in der Tat haben sie es weitergeführt und zwei weitere, diesmal zweisprachige Bücher über Stefan Jäger veröffentlicht.<br/> | + | [[Hans Schulz]], neben [[Karl-Hans Gross]] und [[Hans Bräuner]] Mitbegründer der Stefan-Jäger-[[Gedenkstätte]] in Hatzfeld und deren langjähriger Betreuer, ist publizistisch relativ spät in Erscheinung getreten. Der Anfang wurde 1996 gemacht, als er zusammen mit seiner Gattin [[Maria Schulz]] die erste monografische Arbeit über [[Stefan Jäger]] in rumänischer Sprache veröffentlichte. Im Vorwort schrieb [[Maria Schulz]] damals: „Auch dieses Buch kann nicht all das beinhalten, was er (Hans Schulz - Anm. d. Verf.) über Stefan Jäger weiß und uns dazu sagen kann, aber, wenn uns unser Herrgott beisteht, werden wir das nun Begonnene weiterführen." Und in der Tat haben sie es weitergeführt und zwei weitere, diesmal zweisprachige Bücher über Stefan Jäger veröffentlicht.<br/> |
Im Alleingang versucht Maria Schulz nun die gemeinsam auf den Weg gebrachten Projekte abzuschließen. Nachdem sie im vergangenen Sommer eine Mappe mit Reproduktionen herausgegeben hat, präsentiert sie der Öffentlichkeit diesmal die vorliegende Arbeit, die in Zusammenarbeit mit ihrer Kollegin Emanuela Macovei entstanden ist. Da beide Autorinnen jene von Stefan Jäger eingefangene Lebenswelt der Banater Schwaben nicht unmittelbar erlebt haben, suchen sie einen eigenen Zugang zu dessen Kunst.<br/> | Im Alleingang versucht Maria Schulz nun die gemeinsam auf den Weg gebrachten Projekte abzuschließen. Nachdem sie im vergangenen Sommer eine Mappe mit Reproduktionen herausgegeben hat, präsentiert sie der Öffentlichkeit diesmal die vorliegende Arbeit, die in Zusammenarbeit mit ihrer Kollegin Emanuela Macovei entstanden ist. Da beide Autorinnen jene von Stefan Jäger eingefangene Lebenswelt der Banater Schwaben nicht unmittelbar erlebt haben, suchen sie einen eigenen Zugang zu dessen Kunst.<br/> | ||
Maria Schulz, über eine solide theoretische und praktische Grundlage im Bereich der bildenden Kunst verfügend, unternimmt den Versuch, den Maler in seine Zeit und in den Kontext der Strömungen einzuordnen, die ihren Ausdruck sowohl in der europäischen als auch in der rumänischen Kunst zum Ende des 19. und in den ersten Jahrzehnten des darauf folgenden Jahrhunderts fanden. Der Schwerpunkt ihrer Ausführungen liegt auf der Blumenthematik in Jägers Malerei.<br/> | Maria Schulz, über eine solide theoretische und praktische Grundlage im Bereich der bildenden Kunst verfügend, unternimmt den Versuch, den Maler in seine Zeit und in den Kontext der Strömungen einzuordnen, die ihren Ausdruck sowohl in der europäischen als auch in der rumänischen Kunst zum Ende des 19. und in den ersten Jahrzehnten des darauf folgenden Jahrhunderts fanden. Der Schwerpunkt ihrer Ausführungen liegt auf der Blumenthematik in Jägers Malerei.<br/> | ||
| Zeile 119: | Zeile 119: | ||
Bibliografie...221<br/> | Bibliografie...221<br/> | ||
Liste der Abbildungen...222<br/> | Liste der Abbildungen...222<br/> | ||
| − | |||
<br clear=all> | <br clear=all> | ||
Aktuelle Version vom 29. Mai 2016, 10:25 Uhr
| Bibliografie | |
|---|---|
| Artikel Nummer: | 0738 |
 | |
| Autor Name: | Maria Schulz , Emanuela Macovei, Sorin Forțiu |
| Titel des Artikels : | |
| Publikation: | Buch |
| Titel der Publikation: | Scrieri despre Stefan Jäger (2) |
| Untertitel der Publikation: | Schriften über Stefan Jäger (2) |
| Verlag: | Editura Marineasa |
| Erscheinungsort: | Temeschburg |
| Jahr: | 2005 |
| Seiten: | 224 + Bildanhang |
| ISBN: | ISBN:973-631-219-4 |
| * [[Maria Schulz]], [[Emanuela Macovei]], [[Sorin Forțiu]]: [[ART:0738 - Schriften über Stefan Jäger|<i></i>]]. Scrieri despre Stefan Jäger (2). Editura Marineasa, Temeschburg 2005, ISBN 973-631-219-4 | |
Scrieri despre Stefan Jäger (2)
Umschlagseite
Ca nici un alt pictor bănǎțean, Jäger a reușit să surprindă întregul univers al compatrioților sǎi șvabi și să-l fixeze pentru posteritate. Tablourile și schițele sale sunt mǎrturii ale unei lumi de mult apuse. Șvabii bănățeni, rǎspândiți astăzi – asemenea operei pictorului – în întreaga lume, păstrează amintirea acestei lumi în suflet. Tocmai de aceea, lucrările lui Stefan Jäger se bucură și în prezent de o mare popularitate.
Walter Tonța
Wie kein zweiter Banater Maler hat er es verstanden, die ganze Lebenswelt seiner schwäbischen Landsleute einzufangen und für die Nachwelt festzuhalten. Seine Bilder und Skizzen sind Zeugen einer längst untergegangenen Welt. Die Banater Schwaben, die – wie die Werke des Malers selbst – heute auf dem ganzen Erdball verstreut sind, bewahren die Erinnerung an diese Welt in ihrer Seele. Gerade deshalb erfreuen sich die Arbeiten Stefan Jägers nach wie vor großer Beliebtheit.
Walter Tonța
În amintirea lui Hans Schulz
Hans Schulz zum Gedenken
Cuvânt înainte
Există oameni atât de pasionați de o anumită preocupare, încât dedicǎ acesteia decenii de viațǎ. În cazul nostru concret, obiectul preocupării îl constituie vasta operă a pictorului Stefan Jäger. Ca nici un alt pictor bănǎțean, Jäger a reușit să surprindă întregul univers al compatrioților sǎi șvabi și să-l fixeze pentru posteritate. Tablourile și schițele sale sunt mǎrturii ale unei lumi de mult apuse. Șvabii bănățeni, rǎspândiți astăzi – asemenea operei pictorului – în întreaga lume, păstrează amintirea acestei lumi în suflet. Tocmai de aceea, lucrările lui Stefan Jäger se bucură și în prezent de o mare popularitate.
Referindu-ne la cei care, decenii de-a rândul, s-au dedicat cu pasiune și dǎruire documentǎrii, prezentării, interpretării și popularizării creației pictorului Stefan Jäger, se impune a menționa trei nume: Hans Schulz, Karl-Hans Gross și dr. Peter Fraunhoffer. Fiecare dintre ei și fiecare în felul sǎu a desfǎșurat o activitate deosebit de meritorie, fie pe plan organizatoric ori publicistic, fie în domeniul documentării şi arhivării. Soarta ni l-a rǎpit mai întâi pe cel mai tânǎr dintre ei – în ianuarie 2004 a decedat profesorul Hans Schulz. Apoi, în mai a.c., la un an după ce-i apǎruse cel de-al doilea volum al amplei monografii dedicate lui Stefan Jäger, a venit rândul profesorului Karl-Hans Gross. Amândurora le aducem, și pe această cale, un pios omagiu.
Hans Schulz, alături de prof. Karl-Hans Gross și prof. Hans Bräuner unul dintre inițiatorii Casei Memoriale Stefan Jäger din Jimbolia, și apoi ani îndelungați custodele acesteia, s-a remarcat pe plan publicistic relativ târziu. Începutul a fost făcut in anul 1996, când a publicat împreună cu Maria Schulz prima lucrare monografică despre Stefan Jäger în limba română. În Cuvântul înainte al lucrării, Maria Schulz nota: „Nici cartea de față nu poate cuprinde tot ce știe și ne poate spune (Hans Schulz - nota autorului) despre Stefan Jäger, dar, dacǎ Divinitatea ne va ajuta, vom continua." Și, într-adevăr, au continuat, publicând încă două cărți, de data aceasta bilingve, despre Stefan Jäger.
Rǎmasǎ singură, prof. Maria Schulz încearcă să finalizeze proiectele concepute în comun. După ce vara trecută a editat o mapă cu reproduceri, prezintă acum publicului lucrarea de fațǎ, elaboratǎ în colaborare cu colega ei, prof. Emanuela Macovei. Necunoscând în mod nemijlocit acel univers al șvabilor bănățeni surprins de Stefan Jäger, cele două autoare caută o cale proprie de a se apropia de arta acestuia.
Maria Schulz, beneficiind de o solidǎ bazǎ teoreticǎ și practică în domeniul artelor plastice, încearcä să-l situeze pe pictor în contextul vremii sale și al curentelor ce s-au manifestat atât în pictura europeană cât și în cea românească la sfârșitul secolului al XlX-lea și în primele decenii ale secolului următor, pentru ca apoi să se dedice mai pe larg tematicii florilor în pictura lui Stefan Jäger.
Emanuela Macovei caută să interpreteze și să valorizeze opera maestrului, asociind-o cu o serie de lucrări și interviuri cuprinse în volumul Germanii din Banat prin povestirile lor, apărut cu cinci ani în urmǎ la editura bucureșteană Paideia. Cartea coordonatǎ de Smaranda Vultur își propune să schițeze imaginea germanului din Banat așa cum aceasta este percepută pe de o parte de către propria etnie și pe de altă parte de către etniile cu care conviețuiește. Coautoarea reușește să dea viață și culoare „istoriei trăite și povestite" în acest volum prin asociere cu creațiile lui Ștefan Jäger.
Jäger este, prin excelență, pictorul șvabilor bănățeni. Fie ca prin lucrările apărute în România în ultimii ani și mai ales prin cea de față să devină un pictor al tuturor locuitorilor plaiurilor bănățene!
Walter Tonța
Vorwort
Es gibt Menschen, die von einer gewissen Beschäftigung so begeistert sind, dass sie dieser Jahrzehnte ihres Lebens widmen. Gegenstand der Beschäftigung ist, in unserem konkreten Fall, das umfassende Werk des Malers Stefan Jäger. Wie kein zweiter Banater Maler hat er es verstanden, die ganze Lebenswelt seiner schwäbischen Landsleute einzufangen und für die Nachwelt festzuhalten. Seine Bilder und Skizzen sind Zeugen einer längst untergegangenen Welt. Die Banater Schwaben, die - wie die Werke des Malers selbst - heute auf dem ganzen Erdball verstreut sind, bewahren die Erinnerung an diese Welt in ihrer Seele. Gerade deshalb erfreuen sich die Arbeiten Stefan Jägers nach wie vor großer Beliebtheit.
Will man auf diejenigen Bezug nehmen, die sich jahrzehntelang mit Begeisterung und Hingabe der Dokumentation, Präsentation, Interpretation und Bekanntmachung des Lebenswerkes von Stefan Jäger widmeten, müssen drei Landsleute genannt werden: Hans Schulz, Karl-Hans Gross und Dr. Peter Fraunhoffer. Jeder von ihnen und jeder in seiner Art entfaltete diesbezüglich eine äußerst verdienstvolle Tätigkeit, sei es auf organisatorischem oder publizistischem Gebiet, sei es im Bereich der Dokumentation und Archivierung. Das Schicksal raubte uns zuerst den Jüngsten unter ihnen – im Januar 2004 ist Gymnasiallehrer i.R. Hans Schulz verstorben. Ihm folgte im Mai d.J., ein Jahr nachdem der zweite Band seiner umfangreichen Stefan-Jäger-Monografie erschienen war, Gymnasiallehrer i.R. Karl-Hans Gross. Beider wollen wir auch auf diesem Wege in Ehrfurcht gedenken.
Hans Schulz, neben Karl-Hans Gross und Hans Bräuner Mitbegründer der Stefan-Jäger-Gedenkstätte in Hatzfeld und deren langjähriger Betreuer, ist publizistisch relativ spät in Erscheinung getreten. Der Anfang wurde 1996 gemacht, als er zusammen mit seiner Gattin Maria Schulz die erste monografische Arbeit über Stefan Jäger in rumänischer Sprache veröffentlichte. Im Vorwort schrieb Maria Schulz damals: „Auch dieses Buch kann nicht all das beinhalten, was er (Hans Schulz - Anm. d. Verf.) über Stefan Jäger weiß und uns dazu sagen kann, aber, wenn uns unser Herrgott beisteht, werden wir das nun Begonnene weiterführen." Und in der Tat haben sie es weitergeführt und zwei weitere, diesmal zweisprachige Bücher über Stefan Jäger veröffentlicht.
Im Alleingang versucht Maria Schulz nun die gemeinsam auf den Weg gebrachten Projekte abzuschließen. Nachdem sie im vergangenen Sommer eine Mappe mit Reproduktionen herausgegeben hat, präsentiert sie der Öffentlichkeit diesmal die vorliegende Arbeit, die in Zusammenarbeit mit ihrer Kollegin Emanuela Macovei entstanden ist. Da beide Autorinnen jene von Stefan Jäger eingefangene Lebenswelt der Banater Schwaben nicht unmittelbar erlebt haben, suchen sie einen eigenen Zugang zu dessen Kunst.
Maria Schulz, über eine solide theoretische und praktische Grundlage im Bereich der bildenden Kunst verfügend, unternimmt den Versuch, den Maler in seine Zeit und in den Kontext der Strömungen einzuordnen, die ihren Ausdruck sowohl in der europäischen als auch in der rumänischen Kunst zum Ende des 19. und in den ersten Jahrzehnten des darauf folgenden Jahrhunderts fanden. Der Schwerpunkt ihrer Ausführungen liegt auf der Blumenthematik in Jägers Malerei.
Emanuela Macovei versucht eine Interpretation und Bewertung des Jägerschen Werkes durch Assoziationen mit einer Reihe von Studien und Interviews, die in dem vor fünf Jahren im Bukarester Paideia-Verlag erschienenen Band Die Deutschen im Banat durch ihre Erzählungen enthalten sind. Das von Smaranda Vultur koordinierte Buch setzt sich zum Ziel, das Bild des Banater Deutschen, wie es sich einerseits in der eigenen Wahrnehmung und andererseits in der Wahrnehmung der mitwohnenden Ethnien wiederspiegelt, zu skizzieren. Der Koautorin gelingt es durchaus, der „erlebten und erzählten Geschichte" aus diesem Band durch Assoziierung mit Stefan Jägers Schöpfungen Lebendigkeit und Farbe zu verleihen.
Jäger ist, par excellence, der Maler der Banater Schwaben. Mögen die in den letzten Jahren in Rumänien erschienenen Buchveröffentlichungen, vor allem aber die vorliegende, dazu beitragen, dass er zu einem Maler aller Bewohner des Banats werde!
Walter Tonța
Cuprins
Cuvânt înainte...7
Partea I – Maria Schulz
Argument și mulțumiri...9
Biografie...12
Pictura românească la începutul secolului XX și în perioada interbelică...13
Impresionismul și spațiul românesc...16
Stefan Jäger şi epoca sa...18
Natura statică...21
Florile în pictura lui Stefan Jäger...23
Partea a II-a – Emanuela Macovei
Stefan Jäger în contextul picturii românești interbelice...35
Perspectiva istorică: între colonizare și deportare...39
Peisaj natural – peisaj uman...43
Viața de toate zilele a șvabului bănățean...51
Perioada de grație a sărbătorilor...62
Partea a III-a – Sorin Fortiu
Arborele genealogic al lui Stephan Jäger...68
Bibliografie...221
Lista ilustrațiilor...222
Inhalt
Vorwort...107
I. Teil – Maria Schulz
Argument und Danksagung...109
Zeittafel...112
Die rumänische Malerei zu Beginn des 20. Jahrhunderts und in der Zwischenkriegszeit...113
Der Impressionismus und der rumänische Raum...117
Stefan Jäger und seine Zeit...120
Stilleben...124
Stefan Jägers Blumenbilder...126
II. Teil – Emanuela Macovei
Stefan Jäger im Kontext der rumänischen Malerei der Zwischenkriegszeit...140
Die historische Perspektive: zwischen Ansiedlung und Deportation...145
Natürliche Landschaft – menschliche Landschaft...150
Der Alltag des Banater Schwaben...159
Die anmutigen Festzeiten...172
III. Teil – Sorin Fortiu
Stephan Jägers Stammbaum...180
Bibliografie...221
Liste der Abbildungen...222
Reproduktionen
Peisaj urban / Hatzfeld Florianigasse - WK:0877
Kirchweih / Im Hof der Vortänzerin - WK:0281
Natură statică cu trandafiri în vas de lut, frucze şi vas de aramă / Stillleben – Südfrüchte, Trauben, Rosen - WK:0449
Natură statică cu vas de supă, fructieră, sticlă cu vin și lubeniță / Stillleben – Weinflasche und Herbstfrüchte - WK:0755
Natură staticā cu ceainic / Stillleben – Obst und Früchte - WK:0447
Vază cu crizanteme, pahar / Blumenvase, Schatulle, Perlenkette - WK:0454
Vas cu flori de primavara / Blumen in blauer Vase - WK:0321
Crizanteme nn vas albastru / Chrysanthemen in blauer Vase - WK:0800
Crizanteme în vas de lut / Chrysanthemen in der Vase - WK:0347
Flori de câmp in vază de sticlă /Feldblumenstrauß in Glasvase, Trinkglas - WK:0791
Trandafiri în vas albastru / Rosen in einer Vase - WK:0809
Micșunele în vas de lut / Goldlack im Krug - WK:0653
Flori de liliac / Fliederstrauß in einer Vase - WK:0638
Crizanteme și vas albastru / Chrysanthemen - WK:1057
Curte cu oleandri / Hofpartie mit Oleander – Frau im Blumengarten - WK:1792
Câmp cu maci / Weizenflur – Ährenfeld mit Klatschmohn - WK:0001
Flori de câmp / Feldblumen, Schmetterling - WK:0790
Crizanteme în gradină / Blumengarten - WK:0536
Refugierea / Flucht, Herbst 1944 - WK:0224
Anotimpurile / Frühling - WK:0082
Anotimpurile / Sommer - WK:0082
Anotimpurile / Herbst - WK:0082
Anotimpurile / Winter - WK:0082
Piața / Wochenmarkt (in Bukarest?) - Variante rechts - WK:0674
Piața / Wochenmarkt - Melonenverkäufer - WK:0485
Venirea de la cămp / Heimkehr vom Feld – drei Schnitter - WK:0733
La cămp / Storze raffe - WK:0658
Trei generații (în vizită la bunica) / Besuch der Godl - schenkt einen Apfel (Großmutter?) - WK:0437
Flori pentru mamă / Großmutters Geburtstag - WK:0738
Batrănă tricotând / Frauenporträt, alte Frau beim Stricken - WK:0668
Batrăn citind ziarul / Männerporträt, alter Mann mit der Zeitung - WK:0667
Crucea de la drum / Wegkreuz - Mädchen betet - WK:0531
Pregătire pentru sărbătoare / Vor dem Spiegel in Tracht - Freundin - WK:0265
Ziua recoltei / Erntedankfest - WK:0645
Spre biserică / Am Festtag - unterwegs Mutter und Tochter - WK:0455
