ART:0489 - Stefan Jäger: Unterschied zwischen den Versionen
Herwig (Diskussion | Beiträge) K |
K |
||
| (6 dazwischenliegende Versionen von 2 Benutzern werden nicht angezeigt) | |||
| Zeile 29: | Zeile 29: | ||
|ISBN = | |ISBN = | ||
}} | }} | ||
| − | '' | + | <h2>Un artist teluric'''''</h2> |
| − | [[File: | + | [[File:ART_0489.jpg|thumb|right|Stefan Jäger Beim Ackern - [[WK:1088]]]] |
| − | |||
| − | |||
| − | |||
Determinat de contactul ocazional cu creaţii ale pictorului bănăţean, de afecţiune şi curiozitate pentru arta plastică în general, dar şi de incomensurabila ignoranţă omenească, am început să studiez şi să gust din coaja creaţiei jägeriene. Trebuie să recunosc că am fost surprins, sedus şi apoi stopat pentru moment de vastitatea, diversitatea şi tehnicile folosite de artist în opera sa, ce constituie oglinda impetuoasei sale personalităţi.<br/> | Determinat de contactul ocazional cu creaţii ale pictorului bănăţean, de afecţiune şi curiozitate pentru arta plastică în general, dar şi de incomensurabila ignoranţă omenească, am început să studiez şi să gust din coaja creaţiei jägeriene. Trebuie să recunosc că am fost surprins, sedus şi apoi stopat pentru moment de vastitatea, diversitatea şi tehnicile folosite de artist în opera sa, ce constituie oglinda impetuoasei sale personalităţi.<br/> | ||
[[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]] este reprezentantul picturii şvăbeşti din pusta Banatului primei jumătăţi de secol pe care îl încheiem. Este un vest-bănăţean, un teluric care a ţâşnit din pământul acesta mănos, s-a năpustit năpraznic cu penelul, cu creionul sau cu cărbunele asupra pânzei sau a hârtiei, şi-a "spionat" şi urmărit conaţionalii, i-a surprins, i-a imortalizat şi, postum, i-a trezit şi i-a somat prin opera sa; şi-a luat apoi rămas bun de la ei, sperând să-i întâlnească la Apocalipsă. Le-a lăsat moştenire – în schimbul ignoranţei lor antume – o mulţime de pânze în care să se recunoască şi pe care să le admire contemporanii săi şi urmaşii acestora de-a lungul generaţiilor. A plecat lăsând pe specialişti şi pe admiratorii săi, să-i dedice mii de pagini, inspiraţi de creaţiile sale.<br/> | [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]] este reprezentantul picturii şvăbeşti din pusta Banatului primei jumătăţi de secol pe care îl încheiem. Este un vest-bănăţean, un teluric care a ţâşnit din pământul acesta mănos, s-a năpustit năpraznic cu penelul, cu creionul sau cu cărbunele asupra pânzei sau a hârtiei, şi-a "spionat" şi urmărit conaţionalii, i-a surprins, i-a imortalizat şi, postum, i-a trezit şi i-a somat prin opera sa; şi-a luat apoi rămas bun de la ei, sperând să-i întâlnească la Apocalipsă. Le-a lăsat moştenire – în schimbul ignoranţei lor antume – o mulţime de pânze în care să se recunoască şi pe care să le admire contemporanii săi şi urmaşii acestora de-a lungul generaţiilor. A plecat lăsând pe specialişti şi pe admiratorii săi, să-i dedice mii de pagini, inspiraţi de creaţiile sale.<br/> | ||
| Zeile 39: | Zeile 36: | ||
În acelaşi an, artistul se stabileşte la [[Jimbolia]].<br/> | În acelaşi an, artistul se stabileşte la [[Jimbolia]].<br/> | ||
Marea conflagraţie mondială din perioada 1914-1918 îl mobilizează pe front ca soldat. Artistul surprinde în schiţele sale aspecte din timpul bătăliilor. O parte din aceste schiţe se află într-o colecţie particulară la Comloşul Mic, iar altele au ajuns în Germania. După încheierea războiului, pictorul se reîntoarce în [[Jimbolia]] şi se dedică cu toată energia şi inteligenţa sa, artei penelului. Pierderea mamei (1927) îl afectează profund pe artistul semicentenar ajuns la deplină maturitate.<br/> | Marea conflagraţie mondială din perioada 1914-1918 îl mobilizează pe front ca soldat. Artistul surprinde în schiţele sale aspecte din timpul bătăliilor. O parte din aceste schiţe se află într-o colecţie particulară la Comloşul Mic, iar altele au ajuns în Germania. După încheierea războiului, pictorul se reîntoarce în [[Jimbolia]] şi se dedică cu toată energia şi inteligenţa sa, artei penelului. Pierderea mamei (1927) îl afectează profund pe artistul semicentenar ajuns la deplină maturitate.<br/> | ||
| − | În timpul vieţii, maestrul penelului din Câmpia bănăţeană s-a confruntat de puţine ori cu publicul, în comparaţie cu majoritatea artiştilor din cea de a doua jumătate a secolului XX. [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]] se prezuită la prima sa expoziţie cu tablouri, în 1930 la Becicherecu Mare în Jugoslavia. Şase ani târziu, lucrările sale. sunt expuse în localul Casei de cultură jimboliene cu ocazia unei expoziţii de grup a artiştilor şvabi din Banat. Printre expozanţi au fost pictorii Franz Ferch, Rudolf Ferch, Emil Lenhard şi sculptorul Sebastian | + | În timpul vieţii, maestrul penelului din Câmpia bănăţeană s-a confruntat de puţine ori cu publicul, în comparaţie cu majoritatea artiştilor din cea de a doua jumătate a secolului XX. [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]] se prezuită la prima sa expoziţie cu tablouri, în 1930 la Becicherecu Mare în Jugoslavia. Şase ani târziu, lucrările sale. sunt expuse în localul Casei de cultură jimboliene cu ocazia unei expoziţii de grup a artiştilor şvabi din Banat. Printre expozanţi au fost pictorii [[Franz Ferch]], [[Rudolf Ferch]], [[Emil Lenhardt|Emil Lenhard]] şi sculptorul [[Sebastian Rotsching]]k.<br/> |
| − | Un eveniment biografic semnificativ s-a petrecut în 1957 când pictorul a executat la comanda Teatrului German din [[Timișoara]] lucrarea | + | Un eveniment biografic semnificativ s-a petrecut în 1957 când pictorul a executat la comanda Teatrului German din [[Timișoara]] lucrarea Zi de Recoltă care a fost oferită şefului statului Gh. Gheorghiu Dej. Pentru meritele sale în domeniul artei, cu ocazia aniversării a 80 de ani i s-a conferit [[Arbeitsorden|Ordinul Muncii]] clasa a Il-a. Etapa vieţii sale terestre s-a încheiat la 16 martie 1962 înhumarea s-a făcut la cimitirul din [[Jimbolia]]. El a rămas nemuritor prin spiritul şi opera sa. Creatorii de valori spirituale rămân încrustaţi în memoria posterităţii. A fost un om modest, sărac, dar conştient de valoarea sa şi a operei sale, dar si de ignoranţa contemporanilor săi.un mizantrop, mândru de sine, un tip auster şi sobru.<br/> |
În 1967 Cronos a măsurat nouă decenii de la naşterea artistului, prilej de rememorare prin organizarea unei expoziţii comemorative de către [[Banater Museum|Muzeul Banatului]] la [[Timișoara]]. Din iniţiativa profesorilor [[Hans Schulz]] şi [[Karl-Hans Gross|Hans Karl Gross]], în fostul atelier al pictorului din strada Koch Ferdinand este inaugurată, după doi ani, Casa memorială Ştefan Jäger, unde sunt expuse un bust în lemnn al artistului – creaţie a sculptorului [[Peter Berberich]], tablouri, schiţe, tripticul Venirea Şvabilor în Banat şi obiecte de uz profesional. Cu ocazia centenarului naşterii pictorului (1977) din inţiativa prof. [[Hans Schulz]], la Liceul industrial din localilate s-a amenajat o expoziţie retrospectivă [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]] la care au fost expuse 59 lucrări şi a avut loc un simpozion,de comunicări ştiinţifice la care şi-au adus contribuţia prof. Maria Forray, prof. Hans Schulz, Nicolaus Berwanger<ref>richtig Nikolaus Berwanger</ref> ş.a.<br/> | În 1967 Cronos a măsurat nouă decenii de la naşterea artistului, prilej de rememorare prin organizarea unei expoziţii comemorative de către [[Banater Museum|Muzeul Banatului]] la [[Timișoara]]. Din iniţiativa profesorilor [[Hans Schulz]] şi [[Karl-Hans Gross|Hans Karl Gross]], în fostul atelier al pictorului din strada Koch Ferdinand este inaugurată, după doi ani, Casa memorială Ştefan Jäger, unde sunt expuse un bust în lemnn al artistului – creaţie a sculptorului [[Peter Berberich]], tablouri, schiţe, tripticul Venirea Şvabilor în Banat şi obiecte de uz profesional. Cu ocazia centenarului naşterii pictorului (1977) din inţiativa prof. [[Hans Schulz]], la Liceul industrial din localilate s-a amenajat o expoziţie retrospectivă [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]] la care au fost expuse 59 lucrări şi a avut loc un simpozion,de comunicări ştiinţifice la care şi-au adus contribuţia prof. Maria Forray, prof. Hans Schulz, Nicolaus Berwanger<ref>richtig Nikolaus Berwanger</ref> ş.a.<br/> | ||
În perioada 1991-92 Asociaţia şvabilor bănăţeni (Landsmannschaft der Banater Schwaben) a organizat o expoziţie intinerantă care a cuprins aproape 200 lucrări precum şi renumitul triptic în oraşele Ingolstadt, Fürth, Mainz, Stuttgart, Frankenthal, Ulm şi München.<br/> | În perioada 1991-92 Asociaţia şvabilor bănăţeni (Landsmannschaft der Banater Schwaben) a organizat o expoziţie intinerantă care a cuprins aproape 200 lucrări precum şi renumitul triptic în oraşele Ingolstadt, Fürth, Mainz, Stuttgart, Frankenthal, Ulm şi München.<br/> | ||
| Zeile 46: | Zeile 43: | ||
Picturile artistului bănăţean, par, la prima vedere, clasice, uşor accesibile, dar printr-un studiu mai atent şi aprofundat îşi dezvăluie treptat tainele. Pictorul [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]] nu poate fi inclus într-o şcoală sau vreun curent de pictură. El este un artist documentarist; lucrările sale îi surprind pe contemporanii artistului în diverse ipostaze ale vieţii: la botez, la joacă, la muncă, în casă, în curte, în grădină, pe câmp pe stradă, la biserică, în sărbătoare, la distracţie etc. "Viaţa toată, de la leagăn/ pân’ la mormânt penelul tău/ a zugrăvit-o: porţi şi trepte,/ prispa prinsă în verdeaţă/ şoproane, casa ţuguiată,/ la joacă şi la carte ceata de copii./ Şi rosmarin şi flori de soc/ şi serbarea nunţii şi parastas,/ obiceiurile străbune, totul sfânt/ străvechea casă de coloni,/ aşa cum n-o mai găseşti în nici un loc/ cu bătrânul dud şi tei de-argint" ([[Peter Barth]]).<br/> | Picturile artistului bănăţean, par, la prima vedere, clasice, uşor accesibile, dar printr-un studiu mai atent şi aprofundat îşi dezvăluie treptat tainele. Pictorul [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]] nu poate fi inclus într-o şcoală sau vreun curent de pictură. El este un artist documentarist; lucrările sale îi surprind pe contemporanii artistului în diverse ipostaze ale vieţii: la botez, la joacă, la muncă, în casă, în curte, în grădină, pe câmp pe stradă, la biserică, în sărbătoare, la distracţie etc. "Viaţa toată, de la leagăn/ pân’ la mormânt penelul tău/ a zugrăvit-o: porţi şi trepte,/ prispa prinsă în verdeaţă/ şoproane, casa ţuguiată,/ la joacă şi la carte ceata de copii./ Şi rosmarin şi flori de soc/ şi serbarea nunţii şi parastas,/ obiceiurile străbune, totul sfânt/ străvechea casă de coloni,/ aşa cum n-o mai găseşti în nici un loc/ cu bătrânul dud şi tei de-argint" ([[Peter Barth]]).<br/> | ||
[[Stefan Jäger|Jäger]] este un bun portretist, personajele sale sunt vioaie, vesele, sau triste, senine, degajate, ori precaute, sobre sau îngândurate. PictoruI este şi un naţionalist; personajele sale sunt în exclusivitate şvabii bănăţeni, bărbaţi ori femei de cele mai multe ori în costum naţional, de lucru ori în sărbătoare. Artistul surprinde cronologic viaţa în diversele sale perioade: copilăria, adolescenţa, maturitatea, bătrăneţea. [[Stefan Jäger|Jäger]] este un artist complex; schiţele, guaşele, tablourile sale redau naturi moarte.peisaje,flori, portrete, compoziţii. El este un bun portretist, portretele sale sunt expresive (Selbstbildnis – autoportret, Bäuerin – ţăranca, Bildnis Apotheker Holz – portretul farmacistului Holz. Kinderbildnis – portret de copil).<br/> | [[Stefan Jäger|Jäger]] este un bun portretist, personajele sale sunt vioaie, vesele, sau triste, senine, degajate, ori precaute, sobre sau îngândurate. PictoruI este şi un naţionalist; personajele sale sunt în exclusivitate şvabii bănăţeni, bărbaţi ori femei de cele mai multe ori în costum naţional, de lucru ori în sărbătoare. Artistul surprinde cronologic viaţa în diversele sale perioade: copilăria, adolescenţa, maturitatea, bătrăneţea. [[Stefan Jäger|Jäger]] este un artist complex; schiţele, guaşele, tablourile sale redau naturi moarte.peisaje,flori, portrete, compoziţii. El este un bun portretist, portretele sale sunt expresive (Selbstbildnis – autoportret, Bäuerin – ţăranca, Bildnis Apotheker Holz – portretul farmacistului Holz. Kinderbildnis – portret de copil).<br/> | ||
| − | Pictorul este un teluric; pământul apare în creaţiile sale ca suport al vieţii, al habitatului ([[WK:0376|Die Einwanderung der Schwaben ins Banat]] – Venirea şvabilor în Banat, | + | Pictorul este un teluric; pământul apare în creaţiile sale ca suport al vieţii, al habitatului ([[WK:0376|Die Einwanderung der Schwaben ins Banat]] – Venirea şvabilor în Banat, Rossmühle – Moara cu cai, Dorfrand – La marginea satului) ca obiect al muncii ([[WK:0909|Beim Ackern]] – La arat – schiţa din tripticul Prima brazdă), dar şi ca mijloc de producţie care posedă proprietatea de fertilitate (Im Schnitt – La seceriş). Această schiţă (La arat) exprimă forţa, ambiţia şi puterea omului, conjugate cu a celor doi cai pentru a străpunge pământul pentru a-l îmblânzi şi a-l folosi în interesul său existenţial, o luptă acerbă a omului în complicitate cu animalul pentru a supune pământul.<br/> |
Pentru a omagia artistul şi opera sa creată pentru nevoile spirituale ale omului de ieri,de azi şi de mâine, personalităţile de cultură, intelectualii au misia nobilă de valorificare şi conservare a creaţiilor artistice în timp. [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]] este în primul rând al nostru, al jimbolienilor, al bănăţenilor şi noi avem datoria să-l ocrotim, să-l păstrăm şi să-l mediatizăm. La 4 aprilie 1994 în prezenţa doamnei Barbara Stamm, ministru al culturii în landul Bavaria, s-a pus piatra de temelie la Muzeul Ştefan Jäger din oraşul nostru care cuprinde pe lângä atelierul pictorului şi o clădire nouă cu mai multe săli în care vor fi colecţionate şi conservate pe lângă creaţiile şi obiectele artistului şi diverse exponate, documente de valoare din domeniul istoriei, etnografiei, ştiinţelor naturale din această zonă a Banatului.<br/> | Pentru a omagia artistul şi opera sa creată pentru nevoile spirituale ale omului de ieri,de azi şi de mâine, personalităţile de cultură, intelectualii au misia nobilă de valorificare şi conservare a creaţiilor artistice în timp. [[Stefan Jäger|Ştefan Jäger]] este în primul rând al nostru, al jimbolienilor, al bănăţenilor şi noi avem datoria să-l ocrotim, să-l păstrăm şi să-l mediatizăm. La 4 aprilie 1994 în prezenţa doamnei Barbara Stamm, ministru al culturii în landul Bavaria, s-a pus piatra de temelie la Muzeul Ştefan Jäger din oraşul nostru care cuprinde pe lângä atelierul pictorului şi o clădire nouă cu mai multe săli în care vor fi colecţionate şi conservate pe lângă creaţiile şi obiectele artistului şi diverse exponate, documente de valoare din domeniul istoriei, etnografiei, ştiinţelor naturale din această zonă a Banatului.<br/> | ||
<br/> | <br/> | ||
Aktuelle Version vom 26. Juni 2017, 12:28 Uhr
| Bibliografie | |
|---|---|
| Artikel Nummer: | 0489 |
| Autor Name: | Ion S. Marc |
| Titel des Artikels : | Stefan Jäger |
| Untertitel des Artikels: | Ein bodenständiger Künstler |
| Publikation: | Zeitung |
| Titel der Publikation: | Observator de Jimbolia |
| Erscheinungsort: | Hatzfeld |
| Jahrgang: | 2 |
| Nummer: | 12 (60) |
| Datum: | 29.03.1996 |
| Seite: | 4 |
| * [[Ion S. Marc]]: [[ART:0489 - Stefan Jäger|<i>Stefan Jäger</i>. Ein bodenständiger Künstler]]. Observator de Jimbolia, Hatzfeld 29.03.1996 (Jg.2 Nr.12 (60)), S. 4 | |
Un artist teluric
Determinat de contactul ocazional cu creaţii ale pictorului bănăţean, de afecţiune şi curiozitate pentru arta plastică în general, dar şi de incomensurabila ignoranţă omenească, am început să studiez şi să gust din coaja creaţiei jägeriene. Trebuie să recunosc că am fost surprins, sedus şi apoi stopat pentru moment de vastitatea, diversitatea şi tehnicile folosite de artist în opera sa, ce constituie oglinda impetuoasei sale personalităţi.
Ştefan Jäger este reprezentantul picturii şvăbeşti din pusta Banatului primei jumătăţi de secol pe care îl încheiem. Este un vest-bănăţean, un teluric care a ţâşnit din pământul acesta mănos, s-a năpustit năpraznic cu penelul, cu creionul sau cu cărbunele asupra pânzei sau a hârtiei, şi-a "spionat" şi urmărit conaţionalii, i-a surprins, i-a imortalizat şi, postum, i-a trezit şi i-a somat prin opera sa; şi-a luat apoi rămas bun de la ei, sperând să-i întâlnească la Apocalipsă. Le-a lăsat moştenire – în schimbul ignoranţei lor antume – o mulţime de pânze în care să se recunoască şi pe care să le admire contemporanii săi şi urmaşii acestora de-a lungul generaţiilor. A plecat lăsând pe specialişti şi pe admiratorii săi, să-i dedice mii de pagini, inspiraţi de creaţiile sale.
Personalitatea unui artist rezidă în opera sa, în corelaţie cu biografia sa. Anno domini 1877, anul memorabil al războiului de independenţă a României marchează ivirea pe lume a micului şvab Stefy, ca fiu al bărbierului-felcer Franz Jäger şi al Magdalenei născută Schuller. Evenimentul a fost consemnat în comuna Cenei la 28 florar. Copilăria şi-o petrece în mediul rural, în localitatea natală. Absolvă şcoala primară din Biled[1] la vârsta de 12 ani, apoi urmează gimnaziul particular Franz Wiesner din Timișoara. În perionda 1893-1895 este licean la Szeged; în acest timp îşi descoperă talentul la desen. În anul absolvirii se înscrie la Academia de belle-arte din Budapesta unde are ca maeştri pe profesorii Ende Ballo[2] şi Szekely Bertalan. Cu un an înainte de îcheierea secolului, devine absolvent şi efectueuză o călătorie de studii în Austria, Germania şi Italia. Se întoarce la Cenei în 1901, tatăl fiind grav bolnav. Un an mai târziu, urmare a pierderii tatălui se duce la Budapesta unde pictează peisaje, naturi moarte şi figuri de sfinţi. Anul 1906 prezintă o semnificaţie deosebită în biografia sa prin faptul că locuitorii comunei Cărpiniș îi lansează comanda pentru lucrarea Venirea Şvabilor în Banat (Die Einwanderung der Schwaben ins Banat). Pentru documentare întreprinde călătorii în Germania, la Stuttgart, Nürnberg în vederea studierii costumelor de epocă.Timp de patru ani (1906-1910) lucrează la opera sa capitală care îi fusese comandată: tripticul de dimensiuni impunătoare (1,450 m x 5,100 m) ulei pe pânză expus pentru prima dată publicului la Cărpiniș în 1910.
În acelaşi an, artistul se stabileşte la Jimbolia.
Marea conflagraţie mondială din perioada 1914-1918 îl mobilizează pe front ca soldat. Artistul surprinde în schiţele sale aspecte din timpul bătăliilor. O parte din aceste schiţe se află într-o colecţie particulară la Comloşul Mic, iar altele au ajuns în Germania. După încheierea războiului, pictorul se reîntoarce în Jimbolia şi se dedică cu toată energia şi inteligenţa sa, artei penelului. Pierderea mamei (1927) îl afectează profund pe artistul semicentenar ajuns la deplină maturitate.
În timpul vieţii, maestrul penelului din Câmpia bănăţeană s-a confruntat de puţine ori cu publicul, în comparaţie cu majoritatea artiştilor din cea de a doua jumătate a secolului XX. Ştefan Jäger se prezuită la prima sa expoziţie cu tablouri, în 1930 la Becicherecu Mare în Jugoslavia. Şase ani târziu, lucrările sale. sunt expuse în localul Casei de cultură jimboliene cu ocazia unei expoziţii de grup a artiştilor şvabi din Banat. Printre expozanţi au fost pictorii Franz Ferch, Rudolf Ferch, Emil Lenhard şi sculptorul Sebastian Rotschingk.
Un eveniment biografic semnificativ s-a petrecut în 1957 când pictorul a executat la comanda Teatrului German din Timișoara lucrarea Zi de Recoltă care a fost oferită şefului statului Gh. Gheorghiu Dej. Pentru meritele sale în domeniul artei, cu ocazia aniversării a 80 de ani i s-a conferit Ordinul Muncii clasa a Il-a. Etapa vieţii sale terestre s-a încheiat la 16 martie 1962 înhumarea s-a făcut la cimitirul din Jimbolia. El a rămas nemuritor prin spiritul şi opera sa. Creatorii de valori spirituale rămân încrustaţi în memoria posterităţii. A fost un om modest, sărac, dar conştient de valoarea sa şi a operei sale, dar si de ignoranţa contemporanilor săi.un mizantrop, mândru de sine, un tip auster şi sobru.
În 1967 Cronos a măsurat nouă decenii de la naşterea artistului, prilej de rememorare prin organizarea unei expoziţii comemorative de către Muzeul Banatului la Timișoara. Din iniţiativa profesorilor Hans Schulz şi Hans Karl Gross, în fostul atelier al pictorului din strada Koch Ferdinand este inaugurată, după doi ani, Casa memorială Ştefan Jäger, unde sunt expuse un bust în lemnn al artistului – creaţie a sculptorului Peter Berberich, tablouri, schiţe, tripticul Venirea Şvabilor în Banat şi obiecte de uz profesional. Cu ocazia centenarului naşterii pictorului (1977) din inţiativa prof. Hans Schulz, la Liceul industrial din localilate s-a amenajat o expoziţie retrospectivă Ştefan Jäger la care au fost expuse 59 lucrări şi a avut loc un simpozion,de comunicări ştiinţifice la care şi-au adus contribuţia prof. Maria Forray, prof. Hans Schulz, Nicolaus Berwanger[3] ş.a.
În perioada 1991-92 Asociaţia şvabilor bănăţeni (Landsmannschaft der Banater Schwaben) a organizat o expoziţie intinerantă care a cuprins aproape 200 lucrări precum şi renumitul triptic în oraşele Ingolstadt, Fürth, Mainz, Stuttgart, Frankenthal, Ulm şi München.
Creaţiile plastice ale pictorului sunt răspândite în numeroase colecţii particulare din România, Germania, SUA sau depozitate în Muzeul Banatului din Timișoara, iar după informaţiile prof. Gheorghe Avram, şi într-un muzeu german din orăşelul Hamburg [4], situat într-un land din vecinătatea Franţei.
Picturile artistului bănăţean, par, la prima vedere, clasice, uşor accesibile, dar printr-un studiu mai atent şi aprofundat îşi dezvăluie treptat tainele. Pictorul Ştefan Jäger nu poate fi inclus într-o şcoală sau vreun curent de pictură. El este un artist documentarist; lucrările sale îi surprind pe contemporanii artistului în diverse ipostaze ale vieţii: la botez, la joacă, la muncă, în casă, în curte, în grădină, pe câmp pe stradă, la biserică, în sărbătoare, la distracţie etc. "Viaţa toată, de la leagăn/ pân’ la mormânt penelul tău/ a zugrăvit-o: porţi şi trepte,/ prispa prinsă în verdeaţă/ şoproane, casa ţuguiată,/ la joacă şi la carte ceata de copii./ Şi rosmarin şi flori de soc/ şi serbarea nunţii şi parastas,/ obiceiurile străbune, totul sfânt/ străvechea casă de coloni,/ aşa cum n-o mai găseşti în nici un loc/ cu bătrânul dud şi tei de-argint" (Peter Barth).
Jäger este un bun portretist, personajele sale sunt vioaie, vesele, sau triste, senine, degajate, ori precaute, sobre sau îngândurate. PictoruI este şi un naţionalist; personajele sale sunt în exclusivitate şvabii bănăţeni, bărbaţi ori femei de cele mai multe ori în costum naţional, de lucru ori în sărbătoare. Artistul surprinde cronologic viaţa în diversele sale perioade: copilăria, adolescenţa, maturitatea, bătrăneţea. Jäger este un artist complex; schiţele, guaşele, tablourile sale redau naturi moarte.peisaje,flori, portrete, compoziţii. El este un bun portretist, portretele sale sunt expresive (Selbstbildnis – autoportret, Bäuerin – ţăranca, Bildnis Apotheker Holz – portretul farmacistului Holz. Kinderbildnis – portret de copil).
Pictorul este un teluric; pământul apare în creaţiile sale ca suport al vieţii, al habitatului (Die Einwanderung der Schwaben ins Banat – Venirea şvabilor în Banat, Rossmühle – Moara cu cai, Dorfrand – La marginea satului) ca obiect al muncii (Beim Ackern – La arat – schiţa din tripticul Prima brazdă), dar şi ca mijloc de producţie care posedă proprietatea de fertilitate (Im Schnitt – La seceriş). Această schiţă (La arat) exprimă forţa, ambiţia şi puterea omului, conjugate cu a celor doi cai pentru a străpunge pământul pentru a-l îmblânzi şi a-l folosi în interesul său existenţial, o luptă acerbă a omului în complicitate cu animalul pentru a supune pământul.
Pentru a omagia artistul şi opera sa creată pentru nevoile spirituale ale omului de ieri,de azi şi de mâine, personalităţile de cultură, intelectualii au misia nobilă de valorificare şi conservare a creaţiilor artistice în timp. Ştefan Jäger este în primul rând al nostru, al jimbolienilor, al bănăţenilor şi noi avem datoria să-l ocrotim, să-l păstrăm şi să-l mediatizăm. La 4 aprilie 1994 în prezenţa doamnei Barbara Stamm, ministru al culturii în landul Bavaria, s-a pus piatra de temelie la Muzeul Ştefan Jäger din oraşul nostru care cuprinde pe lângä atelierul pictorului şi o clădire nouă cu mai multe săli în care vor fi colecţionate şi conservate pe lângă creaţiile şi obiectele artistului şi diverse exponate, documente de valoare din domeniul istoriei, etnografiei, ştiinţelor naturale din această zonă a Banatului.
Bemerkungen:
