ART:1183 - Stefan Jäger Peisaje: Unterschied zwischen den Versionen
Herwig (Diskussion | Beiträge) |
Herwig (Diskussion | Beiträge) K |
||
| (Eine dazwischenliegende Version desselben Benutzers wird nicht angezeigt) | |||
| Zeile 61: | Zeile 61: | ||
===Lista reproducrilor === | ===Lista reproducrilor === | ||
| − | # | + | # Încarcarea snopilor |
# La marginea satului | # La marginea satului | ||
# Turma de oi | # Turma de oi | ||
| − | # Maci la marginea | + | # Maci la marginea lanului |
# La marginea satului | # La marginea satului | ||
# Carul cu boi | # Carul cu boi | ||
| Zeile 86: | Zeile 86: | ||
==Reproduktionen== | ==Reproduktionen== | ||
<gallery> | <gallery> | ||
| − | File: | + | File:WK_258.jpg|Încarcarea snopilor - [[WK:0258]] |
| − | File:WK_97.jpg|Autoportret - [[WK:0097]] | + | File:WK_259.jpg|La marginea satului - [[WK:0259]] |
| + | File:WK_323.jpg|Turma de oi - [[WK:0323]] | ||
| + | File:WK_613.jpg|Maci la marginea lanului - [[WK:0613]] | ||
| + | File:WK_654.jpg|La marginea satului - [[WK:0654]] | ||
| + | File:WK_324.jpg|Carul cu boi - [[WK:0324]] | ||
| + | File:WK_10.jpg|Biserica din Jimbolia - [[WK:0010]] | ||
| + | File:WK_379.jpg|Curtea de păsări - [[WK:0379]] | ||
| + | File:WK_631.jpg|Baltă la marginea satului - [[WK:0631]] | ||
| + | File:WK_362.jpg|La malul Begăi - [[WK:0362]] | ||
| + | File:WK_611.jpg|Peisaj cu mestecenit - [[WK:0611]] | ||
| + | File:WK_805.jpg|La adăpat - [[WK:0805]] | ||
| + | File:WK_383.jpg| Livadă in floare - [[WK:0383]] | ||
| + | File:WK_384.jpg| Căsuță în pustă - [[WK:0384]] | ||
| + | File:WK_1219.jpg| Drum de țară - [[WK:1219]] | ||
| + | File:WK_2.jpg| Casă țărănească - [[WK:0002]] | ||
| + | File:WK_82a.jpg| Primăvara - [[WK:0082]] | ||
| + | File:WK_82b.jpg| Vara - [[WK:0082]] | ||
| + | File:WK_82c.jpg| Toamna - [[WK:0082]] | ||
| + | File:WK_82d.jpg| Iarna - [[WK:0082]] | ||
| + | File:WK_29.jpg|În curtea cu flori - [[WK:0029]] | ||
| + | File:WK_97.jpg|Autoportret - [[WK:0097]] | ||
</gallery> | </gallery> | ||
Aktuelle Version vom 25. Juni 2018, 18:52 Uhr
| Bibliografie | |
|---|---|
| Artikel Nummer: | 1183 |
 | |
| Titel des Artikels : | Stefan Jäger - Peisaje |
| Publikation: | Buch |
| Titel der Publikation: | Stefan Jäger - Peisaje |
| Herausgeber: | Consiliul Judetean Timiș Primäria Orașului Jimbolia |
| Verlag: | S. C. East West Print S.R.L., Timișoara 2011 |
| Erscheinungsort: | Temeswar |
| Jahr: | 2011 |
| * * * *: [[ART:1183 - Stefan Jäger Peisaje|<i>Stefan Jäger - Peisaje</i>]]. Stefan Jäger - Peisaje. Consiliul Judetean Timiș Primäria Orașului Jimbolia. S. C. East West Print S.R.L., Timișoara 2011, Temeswar 2011 | |
Jäger, Stefan
Album realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Judefean Timiș și al Primariei Orașului Jimbolia
Redactor: dr.Andras M-Kiss
Fotografiile au fost selectate de cätre Maria Schulz, din arhiva dr.Peter Fraunhoffer din Austria, care a dat acordul in favoarea Muzeului Stefan Jäger din Jimbolia
Textele au fost alese din Volumul 1., Scrieri despre Stefan Jäger, Autori: Peter Pink, Maria și Hans Schulz Prepress: Levente Benedek
Traducerea textelor :
in limba germană: ec.Ioan Jirkowsky
in limba maghiară: dr. Andras M-Kiss
in limba franceză: drd. Raul Alin Bucur
in limba engleză: dr. Alexandra -Ioana Bucur
Tipar: S. C. East West Print S.R.L., Timișoara 2011
PEISAJE de Stefan Jäger
„Atras cu statomică dragoste de imprevizibilul spectacol al naturii, itinerarele sale surprind indeosebi zone de câmpie. Firii artistului, de o delicatete deosebită, îi convenea mult priveliștea molcomă, cu moliciuni tandre, peste care se aștern în răstimpuri valuri cenușii. Firea sa asigură naturii calitatea ideală de interlocutor egal, in intimitatea căreia se simte în largul său și în acest cadru are nostalgia, dar și revelatia sinelui. Stefan Jäger este un pictor al depărtărilor, al zărilor largi, dincolo de care in toriile necunoscutului, ochiul nu mai putea percepe, dar gändul aleargä liber intre realitate și imaginație."
„Caracteristic pentru pictorul - drumeț este felul în care un concetățean îl descrie intr-o scrisoare: ,,lntr-o zi mergeam cu căruța pe drumul de țară, de la Gotlob la Grabați. De departe văzusem un drumeț imbrăcat nu prea sportiv, cu un baston. Părea uitat de sine și totuși receptiv la ce era-n jurul lui. Se părea că ici colo îi vorbeau albăstraeaua și macul roșu de la marginea ogorului, colo admira lanurile de grâu unduind-se, apoi probabil trăgea cu urechea la căntecul privighetorii: saorele pe cerul albastru, fiindu-i călăuză o pomea spre următorul sat șvăbesc care-1 chema spre noi examinări, impresii și inspirații. Drumeția i-a fost pregătire, pentru că apoi, să-nchidă în inima sa poporul său, sătucul său, cu toată dragostea, cu toată atracția spre el, cu ochii deschiși, cu cele mai calde visări. Acesta i-a fost izvorul, acesta i-a mânuit penelul, modelând fumrusețea-n iubire, devotament, venerație." Scrieri despre Șefan Jäger -vol. 1 - Peter Pink, Maria și Hans Schulz
Sa născut la 28 mai 1877 la Cenei, Județul Timiș, al 2-lea fiu al Magdalenei Schuller și al bărbierului Franz Jäger. Scoala primară o face la Cenei, la școala romano-catolică, gimnaziul la școala particulară „Franz Wieszners", școala medie (liceul) la Szeghedin și studii superioare de artă la Scoala Regală de Artă și in paralel Preparandia pentru învățăätori. Dupä terminarea studiilor, lucrează ca liber profesionst timp de 2 ani la Budapesta, apoi in 1910 se stabilește definitiv la Jimbolia unde rămăne pănă la sfărșitul vieții.(16 martie 1962) Între 1906-1910 pictează la comandă, prin sustinerea financiară „Venirea șvabilor in sud-estul Europei." in 1930 deschide prima expozitie personală, iar in 1936 participă la o expozitie colectivă alături de Franz și Andeas Ferch, Emil Lenhardt și sculptorul Sebastian Kotschingk. In 1957 primește de la Gheorghe Gheorghiu-Dej (Președintele de atunci al R.S.Romania ), ordinul muncii clasa a II-a. A pictat peste 2000 de tablouri in acuarelä, guașe, tehnică mixtă, ulei.
Stefan Jäger BETRACHTUNG-GEFÜHLE
,,Stefan Jäger war ein grosser Naturfreund. Die vielen Marschrouten, die täglichen Wanderungen (Spaziergänge) führten ihn das bevorzugte ländliche Milieu des heimatlichen Flachlandes. Ein gefühlbetontes Naturleben im Rhythmus der Jahreszeiten nahm im allen seiner Bildern Gestalt an. Sie drückten sein Gefühl für Weite, und für Unvergänglichkeit aus. Wen das weitblickende Auge nichts mehr wahrnehmen konnte, dann eilte der Gedanke frei zwischen Wirklichkeit aus. Die aus gedehnten Sumpflandschaften mit ihrer urwüchsigen Natur (Baumriesen, Dickicht, graue Schmutzwellen) zogen immer wieder an". Es ist charakteristisch wie ein Volksgenosse in einem Brief den wandernden Maler schildert: ,,Ich fuhr eines Tages mit den Wagen von Gottlob auf der Landstrasse nach Grabatz .Von weitem sah ich einen nicht sportlich gekleideten Wanderer mit Spazierstock. Er schien selbstvergessen aber aufgeschlossen für alles um ihn herum. Hier schien ihn die Kornnblume und der rote Mohn am Rande des Ackers anzusprechen, dort bewunderte er die wogenden Weizenfelder, dan lauschte er vermutlich dem Lerchengesang zu, die Sonne am blauen Himmel war ihm Wegweiser und das nächste Schwabendorf hat ihn gerufen zu neuen Beobachtungen, Eindrücken, Insirationen. Sein Wanderweg war Vorbereitung, um dann in gehöringer Sonntagsstimmung sen Volk, sein Dörflein, mit ganzer Liebe, Hingezogenheit, mit offenen Augen, mit wärmsten Künstlersinnen, in sein herz schlissen zu können.Das war die Quelle, das fürthe, ihm den berufenen Pinsel zur gestaltenden Schönheit, in Liebe, Anhännglichkeit und Verehrung." Scrieri despre Sefan Jäger-vol. 1 - Peter Pink, Maria und Hans Schulz
Er würde am 28 Mai 1877 in der Gemeinde Tschene, Kreis Temesch, als zweiter Sohn des Ehepaars Magdalena und Franz Jäger geboren. Die Grudschule besucht er in Tschene, in der Römisch-Katholischen Schule, das Gymnasium an der Privatschule „Franz Wiesners",die Mittelschule (Lyzeum) in Szeged und die Studien der Kunst an der Königlichen Kunsthohschule, gleichzeitig auch die Lehrerbildungsanstalt Budapest. Nach Beenden der Studien arbeitetver vals Freiberuflicher Künsler in Budapest, nachher wird er im Jahre 1910 endgültig in Jimbolia (Hatzfeld) ansässig, wo er bis zum Lebensende bleibt (16 Martie 1962). In den Jahren 1906-1910 malt er auf Bestell und und finanziell unterstützt „Die Einwanderung der Schwaben in Süd-Ost Europa ". Im Jahre 1930 eröffnet er die erste pesönliche Auststellung,dann 1936 beteiligt er sich an einer gemeinsamen Ausstellung, neben Malern Franz und Andreas Ferch und dem Bildhauer Sebastian Kotschingk. Im Jahre 1957 erhält er von Gheorghe Gheorghiu-Dej ( dem damaligen Präsidenten Rumäniens) den Arbeitsverdienstorden II Klasse. Er malte mehr als 2000 Bilder in Aquarell, Guasche, gemischter Technik und ÖL
Lista reproducrilor
- Încarcarea snopilor
- La marginea satului
- Turma de oi
- Maci la marginea lanului
- La marginea satului
- Carul cu boi
- Biserica din Jimbolia
- Curtea de păsări
- Baltă la marginea satului
- La malul Begăi
- Peisaj cu mesteceni
- La adăpat
- Livadă in floare
- Căsuță în pustă
- Drum de țară
- Casă țărănească
- Primăvara
- Vara
- Toamna
- Iarna
- În curtea cu flori
- Autoportret
Reproduktionen
Încarcarea snopilor - WK:0258
La marginea satului - WK:0259
Turma de oi - WK:0323
Maci la marginea lanului - WK:0613
La marginea satului - WK:0654
Carul cu boi - WK:0324
Biserica din Jimbolia - WK:0010
Curtea de păsări - WK:0379
Baltă la marginea satului - WK:0631
La malul Begăi - WK:0362
Peisaj cu mestecenit - WK:0611
La adăpat - WK:0805
Livadă in floare - WK:0383
Căsuță în pustă - WK:0384
Drum de țară - WK:1219
Casă țărănească - WK:0002
Primăvara - WK:0082
Vara - WK:0082
Toamna - WK:0082
Iarna - WK:0082
În curtea cu flori - WK:0029
Autoportret - WK:0097
