ART:1083 - Panoramă cromatică inedită: Unterschied zwischen den Versionen
Herwig (Diskussion | Beiträge) K |
K |
||
| (3 dazwischenliegende Versionen von 2 Benutzern werden nicht angezeigt) | |||
| Zeile 4: | Zeile 4: | ||
|Artikelnummer =1083 | |Artikelnummer =1083 | ||
|Cover = | |Cover = | ||
| − | |Autor = | + | |Autor =Mădălina Motoșan |
|Autor2 = | |Autor2 = | ||
|Autor3 = | |Autor3 = | ||
|Titel_Artikel =Panoramă cromatică inedită | |Titel_Artikel =Panoramă cromatică inedită | ||
|Untertitel_Artikel = | |Untertitel_Artikel = | ||
| − | |Publikation = | + | |Publikation =Zeitung |
| − | |Publikation_Titel = | + | |Publikation_Titel =student press |
| − | |Publikation_Untertitel = | + | |Publikation_Untertitel =Număr aniversar apărut cu ocazia celebrării a 250 de ani de la colonizarea Jimboliei |
|Reihe = | |Reihe = | ||
|Band = | |Band = | ||
| − | |Herausgeber = | + | |Herausgeber =Pressemuseum "Sever Bocu" |
|Verlag = | |Verlag = | ||
|Druckerei = | |Druckerei = | ||
| − | |Erscheinungsort = | + | |Erscheinungsort =Hatzfeld |
|Jahr =2016 | |Jahr =2016 | ||
|Jahrgang = | |Jahrgang = | ||
| Zeile 24: | Zeile 24: | ||
|Folge = | |Folge = | ||
|Heft = | |Heft = | ||
| − | |Datum = | + | |Datum =03.08.2016 |
| − | |Seite = | + | |Seite =5 und 6 |
|Seiten = | |Seiten = | ||
|ISBN = | |ISBN = | ||
}} | }} | ||
| − | [[File:ART_1083_1.jpg|thumb|right| - [[WK: | + | [[File:ART_1083_1.jpg|thumb|right| - [[WK:0916]]]] |
| − | Pentru a mă putea bucura | + | Pentru a mă putea bucura de ceea ce-mi rezerva anturajul, m-am imaginat ca fiind mică, mică, ca un pitic care stă pe umerii unui uriaş. Contextualizând, am rămas tot la ideea de pitic, însă, de data aceasta, cocoţat pe un şevalet plin de istorie. Pentru mine, şevaletul a fost uriaşul de care aveam nevoie pentru |
| − | de ceea ce-mi rezerva | + | a colinda cu privirea fiecare lucrare artistică în parte. De acolo, de sus, am cercetat în linişte universul local pe care [[Stefan Jăger]], maestru al locului, l-a imaginat în compoziţiile lui. Pânzele, încărcate cu un colorit inedit ce conturează viaţa şvabilor din localitate, încă dăinuie la loc de cinste în inima Jimboliei.<br/> |
| − | anturajul, m-am imaginat ca | + | Figură majoră în repertoriul artelor plastice, [[Stefan Jäger]] şi-a însuşit titlul de pictor al şvabilor, dintr-un motiv simplu şi evident, dacă treci pe sub lupă, tematica abordată în picturile sale. Fiind un spirit artistic complex, pe lângă pasiunea categorică şi sensibilă destinată laitmotivului amintit mai sus, adică |
| − | fiind mică, mică, ca un pitic | + | scenele smulse din viaţa şvabilor, tematica maestrului înregistrează şi alte preocupări. Îmi plimb privirea peste picturile ce-mi îmbogăţesc retina, şi descopăr, aşadar, palierul tematic ce se extinde şi acaparează un interes pentru estetica portretului, tematicii religioase şi, un lucru interesant şi deloc de neglijat, pentru grija detaliilor vestimentației şvăbeşti.<br/> |
| − | care stă pe umerii unui uriaş. | + | M-am oprit asupra acestor schiţe, desene de dimensiuni mici, ce prezintă elemente vestimentare şvăbeşti din portul femeilor şi al bărbaţilor. Interesul pictorului este observabil prin atenția pe care o acordă detaliilor ce definesc aceste piese vestimentare, prin cromatica specifică şi prin analiza atentă a elementelor proprii unui port festiv. Acurateţea pe care o citesc în linia cursivă şi expresivă ce compune desenul, mă face să- nţeleg că, deşi măcinat de cotidianul şvabilor din spațiul rural, Stefan Jäger nu uită de estetica elementelor definitorii pentru această categorie de oameni, iar vestimentația a fost, este |
| − | Contextualizând, am rămas | + | şi va fi un reper în orice tip de abordare ce caută frumosul. De aici se poate observa spiritul artistic, dar şi critic, pe care pictorul l-a înglobat în existenţa sa şi care, acum, este vizibil prin operele plastice care amintesc de complexitatea sa.<br/> |
| − | tot la ideea de pitic, însă, de | + | După ce mă pierd prin vastul teritoriu al desenelor cu rochiile festive ale şvăboaicelor, ajung cu privirea pe un alt perete, care, de data aceasta continua şirul picturilor cu nişte portrete şi alte câteva pânze ce reprezentau scene din viaţa religioasă. Culorile sumbre pe care artistul le-a folosit amintesc, pe |
| − | data aceasta, cocoţat pe un | + | alocuri, de un spaţiu gotic, de-o intensitate pe care nu ai cum sa o eviți.<br/> |
| − | şevalet plin de istorie. Pentru | + | Privite ca un întreg, picturile lui [[Stefan Jäger]] povestesc despre un spațiu istoric ce nu vrea să fie uitat, un spațiu bine încapsulat prin cromatica şi seria tematică abordată de pictor. Simplitatea, rafinamentul tuşelor de culoare şi invocarea acestui loc sătesc, paradisiac dăinuie încă prin istoriile în culoare, lăsate de maestrul [[Stefan Jäger]]. |
| − | + | <br style="clear:both"/> | |
| − | mine, şevaletul a fost uriaşul | + | ==PDF-Datei des Artikels== |
| − | de care aveam nevoie pentru | + | * {{pdf|ART_1083.pdf|Student press}} |
| − | a colinda cu privirea fiecare | + | [[Kategorie:Zeitung]] |
| − | lucrare artistică în parte. De | + | [[Kategorie:student press]] |
| − | acolo, de sus, am cercetat în | + | [[Kategorie:Kunstwerke]] |
| − | linişte universul local pe care | ||
| − | Stefan Jăger, maestru al locului, | ||
| − | l-a imaginat în compoziţiile | ||
| − | lui. Pânzele, încărcate cu | ||
| − | un colorit inedit ce conturează | ||
| − | viaţa şvabilor din localitate, | ||
| − | încă dăinuie la loc de cinste în | ||
| − | inima Jimboliei. | ||
| − | Figură majoră în repertoriul | ||
| − | artelor plastice, Stefan | ||
| − | |||
| − | pictor al şvabilor, dintr-un | ||
| − | motiv simplu şi evident, dacă | ||
| − | treci pe sub lupă, tematica | ||
| − | abordată în picturile sale. Fiind | ||
| − | un spirit artistic complex, | ||
| − | |||
| − | pe lângă pasiunea categorică | ||
| − | şi sensibilă destinată laitmotivului | ||
| − | amintit mai sus, adică | ||
| − | scenele smulse din viaţa | ||
| − | şvabilor, tematica maestrului | ||
| − | înregistrează şi alte preocupări. | ||
| − | |||
| − | picturile ce-mi îmbogăţesc | ||
| − | retina, şi descopăr, aşadar, | ||
| − | palierul tematic ce se extinde | ||
| − | şi acaparează un interes | ||
| − | pentru estetica portretului, | ||
| − | tematicii religioase şi, un lucru | ||
| − | interesant şi deloc de neglijat, | ||
| − | pentru grija detaliilor | ||
| − | |||
| − | M-am oprit asupra | ||
| − | acestor schiţe, desene de dimensiuni | ||
| − | mici, ce prezintă | ||
| − | elemente vestimentare şvăbeşti | ||
| − | din portul femeilor şi | ||
| − | al bărbaţilor. Interesul pictorului | ||
| − | este observabil prin | ||
| − | |||
| − | ce definesc aceste piese | ||
| − | vestimentare, prin cromatica | ||
| − | specifică şi prin analiza atentă | ||
| − | a elementelor proprii unui | ||
| − | port festiv. Acurateţea pe | ||
| − | care o citesc în linia cursivă şi | ||
| − | expresivă ce compune desenul, | ||
| − | mă face să- nţeleg că, deşi | ||
| − | măcinat de cotidianul şvabilor | ||
| − | din | ||
| − | |||
| − | definitorii pentru | ||
| − | această categorie de oameni, | ||
| − | iar | ||
| − | şi va fi un reper în orice tip | ||
| − | de abordare ce caută frumosul. | ||
| − | De aici se poate observa | ||
| − | spiritul artistic, dar şi critic, | ||
| − | pe care pictorul l-a înglobat | ||
| − | în existenţa sa şi care, acum, | ||
| − | este vizibil prin operele plastice | ||
| − | care amintesc de complexitatea | ||
| − | sa. | ||
| − | După ce mă pierd prin | ||
| − | vastul teritoriu al desenelor | ||
| − | cu rochiile festive ale şvăboaicelor, | ||
| − | ajung cu privirea | ||
| − | pe un alt perete, care, de data | ||
| − | aceasta continua şirul picturilor | ||
| − | cu nişte portrete şi alte | ||
| − | câteva pânze ce reprezentau | ||
| − | scene din viaţa religioasă . | ||
| − | Culorile sumbre pe care artistul | ||
| − | le-a folosit amintesc, pe | ||
| − | alocuri, de un spaţiu gotic, | ||
| − | de-o intensitate pe care nu ai | ||
| − | cum sa o | ||
| − | Privite ca un întreg, | ||
| − | picturile lui Stefan | ||
| − | despre un | ||
| − | ce nu vrea să fie uitat, un | ||
| − | |||
| − | cromatica şi seria tematică | ||
| − | abordată de pictor. Simplitatea, | ||
| − | rafinamentul tuşelor de | ||
| − | culoare şi invocarea acestui | ||
| − | loc sătesc, paradisiac dăinuie | ||
| − | încă prin istoriile în culoare, | ||
| − | lăsate de maestrul Stefan | ||
| − | |||
Aktuelle Version vom 30. Juni 2017, 09:31 Uhr
| Bibliografie | |
|---|---|
| Artikel Nummer: | 1083 |
| Autor Name: | Mădălina Motoșan |
| Titel des Artikels : | Panoramă cromatică inedită |
| Publikation: | Zeitung |
| Titel der Publikation: | student press |
| Untertitel der Publikation: | Număr aniversar apărut cu ocazia celebrării a 250 de ani de la colonizarea Jimboliei |
| Herausgeber: | Pressemuseum "Sever Bocu" |
| Erscheinungsort: | Hatzfeld |
| Jahr: | 2016 |
| Datum: | 03.08.2016 |
| Seite: | 5 und 6 |
| * [[Mădălina Motoșan]]: [[ART:1083 - Panoramă cromatică inedită|<i>Panoramă cromatică inedită</i>]]. student press. Pressemuseum "Sever Bocu", Hatzfeld 2016 03.08.2016 | |
Pentru a mă putea bucura de ceea ce-mi rezerva anturajul, m-am imaginat ca fiind mică, mică, ca un pitic care stă pe umerii unui uriaş. Contextualizând, am rămas tot la ideea de pitic, însă, de data aceasta, cocoţat pe un şevalet plin de istorie. Pentru mine, şevaletul a fost uriaşul de care aveam nevoie pentru
a colinda cu privirea fiecare lucrare artistică în parte. De acolo, de sus, am cercetat în linişte universul local pe care Stefan Jăger, maestru al locului, l-a imaginat în compoziţiile lui. Pânzele, încărcate cu un colorit inedit ce conturează viaţa şvabilor din localitate, încă dăinuie la loc de cinste în inima Jimboliei.
Figură majoră în repertoriul artelor plastice, Stefan Jäger şi-a însuşit titlul de pictor al şvabilor, dintr-un motiv simplu şi evident, dacă treci pe sub lupă, tematica abordată în picturile sale. Fiind un spirit artistic complex, pe lângă pasiunea categorică şi sensibilă destinată laitmotivului amintit mai sus, adică
scenele smulse din viaţa şvabilor, tematica maestrului înregistrează şi alte preocupări. Îmi plimb privirea peste picturile ce-mi îmbogăţesc retina, şi descopăr, aşadar, palierul tematic ce se extinde şi acaparează un interes pentru estetica portretului, tematicii religioase şi, un lucru interesant şi deloc de neglijat, pentru grija detaliilor vestimentației şvăbeşti.
M-am oprit asupra acestor schiţe, desene de dimensiuni mici, ce prezintă elemente vestimentare şvăbeşti din portul femeilor şi al bărbaţilor. Interesul pictorului este observabil prin atenția pe care o acordă detaliilor ce definesc aceste piese vestimentare, prin cromatica specifică şi prin analiza atentă a elementelor proprii unui port festiv. Acurateţea pe care o citesc în linia cursivă şi expresivă ce compune desenul, mă face să- nţeleg că, deşi măcinat de cotidianul şvabilor din spațiul rural, Stefan Jäger nu uită de estetica elementelor definitorii pentru această categorie de oameni, iar vestimentația a fost, este
şi va fi un reper în orice tip de abordare ce caută frumosul. De aici se poate observa spiritul artistic, dar şi critic, pe care pictorul l-a înglobat în existenţa sa şi care, acum, este vizibil prin operele plastice care amintesc de complexitatea sa.
După ce mă pierd prin vastul teritoriu al desenelor cu rochiile festive ale şvăboaicelor, ajung cu privirea pe un alt perete, care, de data aceasta continua şirul picturilor cu nişte portrete şi alte câteva pânze ce reprezentau scene din viaţa religioasă. Culorile sumbre pe care artistul le-a folosit amintesc, pe
alocuri, de un spaţiu gotic, de-o intensitate pe care nu ai cum sa o eviți.
Privite ca un întreg, picturile lui Stefan Jäger povestesc despre un spațiu istoric ce nu vrea să fie uitat, un spațiu bine încapsulat prin cromatica şi seria tematică abordată de pictor. Simplitatea, rafinamentul tuşelor de culoare şi invocarea acestui loc sătesc, paradisiac dăinuie încă prin istoriile în culoare, lăsate de maestrul Stefan Jäger.
