ART:0592 - Bănăţeanul Stefan Jäger: Unterschied zwischen den Versionen
(Die Seite wurde neu angelegt: „{{Infobox Bibliografie Zeitung |AutorName = Poledna |AutorVorname = Rudolf |Aufsatztitel = Bănăţeanul Stefan Jäger… |Zeitungs…“) |
K |
||
| (20 dazwischenliegende Versionen von 2 Benutzern werden nicht angezeigt) | |||
| Zeile 1: | Zeile 1: | ||
| − | {{Infobox Bibliografie | + | {{DISPLAYTITLE:Bănăţeanul Stefan Jäger}} |
| − | | | + | |
| − | | | + | {{Infobox Bibliografie |
| − | | | + | |Artikelnummer =0592 |
| − | | | + | |Cover = |
| − | | | + | |Autor =Rudolf Poledna |
| − | |Erscheinungsort | + | |Autor2 = |
| − | |Jahrgang | + | |Autor3 = |
| − | |Nummer | + | |Titel_Artikel =După 90 de ani: Bănăţeanul Stefan Jäger prezentat în context european de către un cărpinişan la Düsseldorf |
| − | |Datum | + | |Untertitel_Artikel =Nach 90 Jahren: Der Banater Stefan Jäger präsentiert im europäischen Kontext von einem Gertianoscher in Düsseldorf |
| − | |Seite | + | |Publikation =Zeitung |
| + | |Publikation_Titel =Observator de Jimbolia | ||
| + | |Publikation_Untertitel = | ||
| + | |Reihe = | ||
| + | |Band = | ||
| + | |Herausgeber = | ||
| + | |Verlag = | ||
| + | |Druckerei = | ||
| + | |Erscheinungsort =Hatzfeld | ||
| + | |Jahr =6 | ||
| + | |Jahrgang = | ||
| + | |Ausgabe = | ||
| + | |Nummer =21 (271) | ||
| + | |Folge = | ||
| + | |Heft = | ||
| + | |Datum =26.05 – 01.06.2000 | ||
| + | |Seite =1 und 2 | ||
| + | |Seiten = | ||
| + | |ISBN = | ||
}} | }} | ||
| − | + | <h2 class="myuntertitel">''Der Banater Stefan Jäger''</h2> | |
| − | + | [[File:ART_0592.jpg|thumb|right|Triptychon - [[WK:0376]]]] | |
| − | '' | + | În cadrul frecventelor şi specificelor manifestări româno-germane din Nordrhein-Westfale, ce au loc la Fundaţia Gerhart Hauptmann-Haus, director Dr. Walter Engel - la 31.03.2000 s-a desfăşurat o reuşită seară de contemplare a picturilor şi pictorilor europeni, dimensiune la care a fost măsurată şi prestigioasa creaţie a bănăţeanului [[Stefan Jäger]], prea puţin cunoscut şi de aceea nici recunoscut ca atare de către publicul interesat de aici.<br/> |
| − | + | Corifeu al relaţiilor culturale româno-germane, maestrul Janos Faludi din Essen, preşedinte al Sectiei române a Grupării pentru relaţii culturale ale germanilor autohtoni cu străinii stabiliţi în Germania, l-a prezentat pe inginerul constructor Norbert Schmidt, originar din [[Cărpiniș]], în prezent arhitect la Domul de la Dortmund, în vederea susţinerii temei: "Stefan Jäger văzut prin diapozitive şi comentat în context cu curentele stilistice ale vremii sale", temă ce este rod al unei indelungate şi pasionate activităţi de investigare-documentare privind interferenţa culturii europene pe străvechile meleaguri bănăţene precum şi reversul acesteia în sens invers – ce a primit în patrimoniul său Europa din partea Banatului şi a României în general.<br/> | |
| − | + | Atât interesantele date biografice, dar mai ales diapozitivile asamblate în deplină cunostinţă de cauză au permis comparaţii convingătoare cu privirela valoarea creaţiei lui [[Stefan Jäger]], considerat de unii doar ca un "biet provincial", totuşi, prin demon-straţia făcută, un "egal inter pares", pornind de la impresionismul lui C. Monet, care la Paris, în 1874, prin "Soleil Levant" a inaugurat această epocă de creaţie, la care au aderat E. Manet, E. Degas, C. Pissaro şi A. Renoir din Franţa, precum şi Max Liebermann (1847-1935) - iniţiator al "Berliner Sezession" la care au aderat Max Sievogt (1868-1932) şi Levis Corinth (1858-1925) din Germania.<br/> | |
| − | + | Influenţe au avut asupra lui [[Stefan Jäger|Jäger]] şi expresioniştii, curent din 1905/1906, ca reacţie la naturalism şi impresionism - prin grupajul german "Brücke" şi "Blauer Reiter" - printre autori numărându-se O. Kokoschka, P. Modersohn-Becker, E. Nolde şi M. Beckmann.<br/> | |
| − | + | Născut la 28.5.1877 (acum 123 de ani) la [[Cenei]], şi atunci o enclavă multietnică, [[Stefan Jäger]] urmează între 1889-1893, la [[Timișoara]], cursurile şcolii comerciale particulare a lui [[Franz Wieszner|Franz Wiesner]], între 1893-95 cursuri liceale la [[Szeged]], unde profesorul de desen [[Obendorf|Obendorfer]] îi descoperă talentul şi-l îndrumă la [[Budapest]]a pentru a urma, între 1893-99, cursurile şcolii pentru dascăli de desen şi pictură, ca apoi să devină "ucenic" la maistrii penelului şi şevaletului [[Ede Balló|E. Balló]] şi [[Bertalan Székely|E. Szekely]]. Potrivit concepţiei artistice a vremii întreprinde apoi o călătorie documentară la izvoarele artei murale şi monumentale prin Austria, Germania şi Italia.<br/> | |
| − | + | Reîntors la [[Cenei]] în 1901, anul decesului tatălui său [[Franz Jäger]] (frizer şi sanitar comunal), revine în 1902 la [[Budapest]]a ca liber profesionist şi colaborator cu firma [[Almásy|Almasi]], căreia la comandă îi furnizează picturi cu peisaje, idile şi decoraţii pentru interioare.<br/> | |
| − | În cadrul frecventelor şi specificelor manifestări româno-germane din Nordrhein-Westfale, ce au loc la Fundaţia Gerhart Hauptmann-Haus, director Dr. Walter Engel - la 31.03.2000 s-a desfăşurat o reuşită seară de contemplare a picturilor şi pictorilor europeni, dimensiune la care a fost măsurată şi prestigioasa creaţie a bănăţeanului Stefan Jäger, prea puţin cunoscut şi de aceea nici recunoscut ca atare de către publicul interesat de aici. | + | În 1906, comuna [[Cărpiniș]], prin mentorul ei [[Gönner|Adam Röser]], pentru a pregăti şi sub aspect etnografic "Marea expoziţie agricolă şi artizanală" ce va avea loc la 15.05.1910, îl însărcinează pe pictor cu realizarea unei opere monumentale cu tema "[[WK:0376|Imigrarea şvabilor în Banat]]" (realizată la dimensiunea de 5,1 x 1,45 m) cu care devine arhi(re)cunoscut.<br/> |
| − | + | Pentru a realiza acest triptihon (o unitate cu trei componente: [[WK:0376#Wanderung|călătoria]] - [[WK:0376#Rast|odihna]] — [[WK:0376#Ankunft|sosirea]]/preluarea caselor de către colonişti) [[Stefan Jäger|Jäger]] întreprinde o nouă călătorie documentară în Germania de Sud, regiunea de obârşie a celor mai mulţi dintre coloniştii şvabi (Stuttgart, Ulm, Nürnberg), întocmind numeroase schiţe privind portul popular, interioare ale caselor, obiecte de uz casnic, gospodăresc, artizanal – pe care le va utiliza la realizarea compoziţiei ce l-a făcut ilustru.<br/> | |
| − | Corifeu al relaţiilor culturale româno-germane, maestrul Janos Faludi din Essen, preşedinte al Sectiei române a Grupării pentru relaţii culturale ale germanilor autohtoni cu străinii stabiliţi în Germania, l-a prezentat pe inginerul constructor Norbert Schmidt, originar din | + | La întrebarea "în ce curent al artei plastice poate fi încadrată opera sa", răspunsul este dificil de dat. Fără a absolutiza teoria reflectării în artă, desigur ajungi lesne la strânsa legătură a creaţiei sale cu mediul său înconjurător şi la observarea influenţei economico-sociale a acelor pături de populaţie care i-au solicitat picturi, ca izvoareale mijloacelor sale exclusive şi decisive de subzistenţă.<br/> |
| − | + | Stabilit la [[Jimbolia]] încă din 1910, împreunä cu mama sa [[Magdalena Schuller|Magdalena]] Jäger (1855-1927) nu a posedat nici o avere imobiliară şi nici conturi bancare îndestulătoare.<br/> | |
| − | Atât interesantele date biografice, dar mai ales diapozitivile asamblate în deplină cunostinţă de cauză au permis comparaţii convingătoare cu privirela valoarea creaţiei lui Stefan Jäger, considerat de unii doar ca un "biet provincial", totuşi, prin demon-straţia făcută, un "egal inter pares", pornind de la impresionismul lui C. Monet, care la Paris, în 1874, prin "Soleil Levant" a inaugurat această epocă de creaţie, la care au aderat E. Manet, E. Degas, C. Pissaro şi A. Renoir din Franţa, precum şi Max Liebermann (1847-1935) - iniţiator al "Berliner Sezession" la care au aderat Max Sievogt (1868-1932) şi Levis Corinth (1858-1925) din Germania. | + | Nici marea expoziţie de la [[Zrenjanin]]ul de azi (reşedinta de judeţ Torontal de atunci, [[Zrenjanin|Becicherecul Mare]]) din 1923 nu i-a fost favorabilă din punct de vedere financiar.<br/> |
| − | + | După 10.04.1924, alipirea [[Jimbolia|Jimboliei]] la regatul României - lârgind perspectiva spre [[Timișoara]] şi zona înconjurătoare cu numeroasele ei aşezări locuite de şvabi, face ca între 1930-1940 grijile sale pentru traiul cotidian să nu-i mai fie copleşitoare. Totuşi refuză tacit colaborarea cu Grupul Etnic German, fără a deveni apologet al tendinţelor vremii, ci dimpotrivă un modest contemplator al bogăţiilor şi frumuseţilor fiecărui anotimp ce se succede în Câmpia Bănăţeană. De la atributul "Etnograf al colonizării" ajunge la calificativul de "documentarist al convieţuirii" atât în perioada apogeului economic cât şi apoi în etapele decăderii economice - prin exproprierea, cooperativizarea forţată, deportare etc. - teme ce îşi găsesc reflectarea în unele (puţinele) sale lucrări. Ateismului propagat de exponenţii Grupului Etnic, îi opune picturi cu Kirchweih-ul (sfinţrea bisericii şi sărbătorirea anuală a datei acesteia), senine portrete cu codane frumoase în port popular în loc de coloane în uniforme, dans în jurul butoiului - în loc de exerciţii premilitare etc.<br/> | |
| − | Influenţe au avut asupra lui Jäger şi expresioniştii, curent din 1905/1906, ca reacţie la naturalism şi impresionism - prin grupajul german "Brücke" şi "Blauer Reiter" - printre autori numărându-se O. Kokoschka, P. Modersohn-Becker, E. Nolde şi M. Beckmann. | + | Poate o posteritate, ce se închină operei sale, să aline suferinţele suportate de pictor în timpul vieţii, nu atât pentru faptul de a fi încercat să combată legenda aducerii de borfaşi şi alţi condamnaţi cu forţa şi nu de colonişti voluntari, ci datorită sărăciei sale materiale şi lipsei de consideraţie de care a avut parte în ciuda sufletului său blând.<br/> |
| − | + | Triptihonul a fost începutul demonstraţiei sale pentru continuitatea tradiţiei creştine a populaţiei şvăbeşti din Banat adusă aici de pe meleagurile dunărene-europene din Alsacia-Lorena, Luxemburg, Sauerland, Ţinuturile Baden-Württemberg, pe cât de eterogene ca provenienţă, pe atât de omogene prin organizare comunală, bisericească şi economico-socială.<br/> | |
| − | Născut la 28.5.1877 (acum 123 de ani) la [[Cenei]], şi atunci o enclavă multietnică, [[Stefan Jäger]] urmează între 1889-1893, la [[ | + | Mihail Lorenz, zugrav, prin pictarea de motive jägeriene pe coridoarele caselor şvăbeşti, [[Karl-Hans Gross]], profesor de biologie, prin editarea unei monografii cu reproduceri, Franz König, învătător, prin numeroasele sale acuarele ce reprezintă motive jägeriene, [[Dr. Peter Pink]], medic la Comloşu Mic, prin întocmirea scenariului la un film documentar [[Stefan Jäger]], predat studioului Alexandru Sahia şi prof. [[Hans Schulz]], custode al Casei memoriale, sunt numai câtiva dintre admiratorii pictorului [[Stefan Jäger]], care şi postum i-au adus omagiul lor.<br/> |
| − | + | Corneliu Baba - prin "Odihna pe câmp" (1954) sau "Ţăranii" (1958) au fost aproape de sufletul chinuit al lui [[Stefan Jäger]], care, în 1957, prin [[Arbeitsorden|Ordinul Muncii]] clasa a II- a - a primit şi o mică pensie pentru a putea păstra obiceiul său străvechi, de a frecventa Restaurantul 3 (azi din nou "Dacia") şi a se simţi "citadin" şi nu un oarecare "mâzgâlitor de vopsele".<br/> | |
| − | Reîntors la Cenei în 1901, anul decesului tatălui său [[Franz Jäger]] (frizer şi sanitar comunal), revine în 1902 la | + | <br style="clear:both"/> |
| − | + | ==PDF-Datei des Artikels== | |
| − | În 1906, comuna [[ | + | * {{pdf|ART_0592.pdf|Observator de Jimbolia (26.05 – 01.06.2000/Nr.21 (271))}} |
| − | |||
| − | Pentru a realiza acest triptihon (o unitate cu trei componente: călătoria - odihna — sosirea/preluarea caselor de către colonişti) Jäger întreprinde o nouă călătorie documentară în Germania de Sud, regiunea de obârşie a celor mai mulţi dintre coloniştii şvabi (Stuttgart, Ulm, Nürnberg), întocmind numeroase schiţe privind portul popular, interioare ale caselor, obiecte de uz casnic, gospodăresc, artizanal – pe care le va utiliza la realizarea compoziţiei ce l-a făcut ilustru. | ||
| − | |||
| − | La întrebarea "în ce curent al artei plastice poate fi încadrată opera sa", răspunsul este dificil de dat. Fără a absolutiza teoria reflectării în artă, desigur ajungi lesne la strânsa legătură a creaţiei sale cu mediul său înconjurător şi la observarea influenţei economico-sociale a acelor pături de populaţie care i-au solicitat picturi, ca izvoareale mijloacelor sale exclusive şi decisive de subzistenţă. | ||
| − | |||
| − | Stabilit la Jimbolia încă din 1910, împreunä cu mama sa [[Magdalena | ||
| − | |||
| − | Nici marea expoziţie de la | ||
| − | |||
| − | După 10.04.1924, alipirea Jimboliei la regatul României - lârgind perspectiva spre | ||
| − | |||
| − | Poate o posteritate, ce se închină operei sale, să aline suferinţele suportate de pictor în timpul vieţii, nu atât pentru faptul de a fi încercat să combată legenda aducerii de borfaşi şi alţi condamnaţi cu forţa şi nu de colonişti voluntari, ci datorită sărăciei sale materiale şi lipsei de consideraţie de care a avut parte în ciuda sufletului său blând. | ||
| − | |||
| − | Triptihonul a fost începutul demonstraţiei sale pentru continuitatea tradiţiei creştine a populaţiei şvăbeşti din Banat adusă aici de pe meleagurile dunărene-europene din Alsacia-Lorena, Luxemburg, Sauerland, Ţinuturile Baden-Württemberg, pe cât de eterogene ca provenienţă, pe atât de omogene prin organizare comunală, bisericească şi economico-socială. | ||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | Corneliu Baba - prin "Odihna pe câmp" (1954) sau "Ţăranii" (1958) au fost aproape de sufletul chinuit al lui Stefan Jäger, care, în 1957, prin [[Ordinul Muncii]] clasa a II- a - a primit şi o mică pensie pentru a putea păstra obiceiul său străvechi, de a frecventa Restaurantul 3 (azi din nou "Dacia") şi a se simţi "citadin" şi nu un oarecare "mâzgâlitor de vopsele". | ||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
[[Kategorie:Zeitung]] | [[Kategorie:Zeitung]] | ||
[[Kategorie:Observator de Jimbolia]] | [[Kategorie:Observator de Jimbolia]] | ||
| − | [[Kategorie: | + | [[Kategorie:Kunstwerke]] |
| − | [[Kategorie: | + | [[Kategorie:Einwanderungsbild]] |
Aktuelle Version vom 16. Juni 2016, 09:44 Uhr
| Bibliografie | |
|---|---|
| Artikel Nummer: | 0592 |
| Autor Name: | Rudolf Poledna |
| Titel des Artikels : | După 90 de ani: Bănăţeanul Stefan Jäger prezentat în context european de către un cărpinişan la Düsseldorf |
| Untertitel des Artikels: | Nach 90 Jahren: Der Banater Stefan Jäger präsentiert im europäischen Kontext von einem Gertianoscher in Düsseldorf |
| Publikation: | Zeitung |
| Titel der Publikation: | Observator de Jimbolia |
| Erscheinungsort: | Hatzfeld |
| Jahr: | 6 |
| Nummer: | 21 (271) |
| Datum: | 26.05 – 01.06.2000 |
| Seite: | 1 und 2 |
| * [[Rudolf Poledna]]: [[ART:0592 - Bănăţeanul Stefan Jäger|<i>După 90 de ani: Bănăţeanul Stefan Jäger prezentat în context european de către un cărpinişan la Düsseldorf</i>. Nach 90 Jahren: Der Banater Stefan Jäger präsentiert im europäischen Kontext von einem Gertianoscher in Düsseldorf]]. Observator de Jimbolia, Hatzfeld 6 26.05 – 01.06.2000 | |
Der Banater Stefan Jäger
În cadrul frecventelor şi specificelor manifestări româno-germane din Nordrhein-Westfale, ce au loc la Fundaţia Gerhart Hauptmann-Haus, director Dr. Walter Engel - la 31.03.2000 s-a desfăşurat o reuşită seară de contemplare a picturilor şi pictorilor europeni, dimensiune la care a fost măsurată şi prestigioasa creaţie a bănăţeanului Stefan Jäger, prea puţin cunoscut şi de aceea nici recunoscut ca atare de către publicul interesat de aici.
Corifeu al relaţiilor culturale româno-germane, maestrul Janos Faludi din Essen, preşedinte al Sectiei române a Grupării pentru relaţii culturale ale germanilor autohtoni cu străinii stabiliţi în Germania, l-a prezentat pe inginerul constructor Norbert Schmidt, originar din Cărpiniș, în prezent arhitect la Domul de la Dortmund, în vederea susţinerii temei: "Stefan Jäger văzut prin diapozitive şi comentat în context cu curentele stilistice ale vremii sale", temă ce este rod al unei indelungate şi pasionate activităţi de investigare-documentare privind interferenţa culturii europene pe străvechile meleaguri bănăţene precum şi reversul acesteia în sens invers – ce a primit în patrimoniul său Europa din partea Banatului şi a României în general.
Atât interesantele date biografice, dar mai ales diapozitivile asamblate în deplină cunostinţă de cauză au permis comparaţii convingătoare cu privirela valoarea creaţiei lui Stefan Jäger, considerat de unii doar ca un "biet provincial", totuşi, prin demon-straţia făcută, un "egal inter pares", pornind de la impresionismul lui C. Monet, care la Paris, în 1874, prin "Soleil Levant" a inaugurat această epocă de creaţie, la care au aderat E. Manet, E. Degas, C. Pissaro şi A. Renoir din Franţa, precum şi Max Liebermann (1847-1935) - iniţiator al "Berliner Sezession" la care au aderat Max Sievogt (1868-1932) şi Levis Corinth (1858-1925) din Germania.
Influenţe au avut asupra lui Jäger şi expresioniştii, curent din 1905/1906, ca reacţie la naturalism şi impresionism - prin grupajul german "Brücke" şi "Blauer Reiter" - printre autori numărându-se O. Kokoschka, P. Modersohn-Becker, E. Nolde şi M. Beckmann.
Născut la 28.5.1877 (acum 123 de ani) la Cenei, şi atunci o enclavă multietnică, Stefan Jäger urmează între 1889-1893, la Timișoara, cursurile şcolii comerciale particulare a lui Franz Wiesner, între 1893-95 cursuri liceale la Szeged, unde profesorul de desen Obendorfer îi descoperă talentul şi-l îndrumă la Budapesta pentru a urma, între 1893-99, cursurile şcolii pentru dascăli de desen şi pictură, ca apoi să devină "ucenic" la maistrii penelului şi şevaletului E. Balló şi E. Szekely. Potrivit concepţiei artistice a vremii întreprinde apoi o călătorie documentară la izvoarele artei murale şi monumentale prin Austria, Germania şi Italia.
Reîntors la Cenei în 1901, anul decesului tatălui său Franz Jäger (frizer şi sanitar comunal), revine în 1902 la Budapesta ca liber profesionist şi colaborator cu firma Almasi, căreia la comandă îi furnizează picturi cu peisaje, idile şi decoraţii pentru interioare.
În 1906, comuna Cărpiniș, prin mentorul ei Adam Röser, pentru a pregăti şi sub aspect etnografic "Marea expoziţie agricolă şi artizanală" ce va avea loc la 15.05.1910, îl însărcinează pe pictor cu realizarea unei opere monumentale cu tema "Imigrarea şvabilor în Banat" (realizată la dimensiunea de 5,1 x 1,45 m) cu care devine arhi(re)cunoscut.
Pentru a realiza acest triptihon (o unitate cu trei componente: călătoria - odihna — sosirea/preluarea caselor de către colonişti) Jäger întreprinde o nouă călătorie documentară în Germania de Sud, regiunea de obârşie a celor mai mulţi dintre coloniştii şvabi (Stuttgart, Ulm, Nürnberg), întocmind numeroase schiţe privind portul popular, interioare ale caselor, obiecte de uz casnic, gospodăresc, artizanal – pe care le va utiliza la realizarea compoziţiei ce l-a făcut ilustru.
La întrebarea "în ce curent al artei plastice poate fi încadrată opera sa", răspunsul este dificil de dat. Fără a absolutiza teoria reflectării în artă, desigur ajungi lesne la strânsa legătură a creaţiei sale cu mediul său înconjurător şi la observarea influenţei economico-sociale a acelor pături de populaţie care i-au solicitat picturi, ca izvoareale mijloacelor sale exclusive şi decisive de subzistenţă.
Stabilit la Jimbolia încă din 1910, împreunä cu mama sa Magdalena Jäger (1855-1927) nu a posedat nici o avere imobiliară şi nici conturi bancare îndestulătoare.
Nici marea expoziţie de la Zrenjaninul de azi (reşedinta de judeţ Torontal de atunci, Becicherecul Mare) din 1923 nu i-a fost favorabilă din punct de vedere financiar.
După 10.04.1924, alipirea Jimboliei la regatul României - lârgind perspectiva spre Timișoara şi zona înconjurătoare cu numeroasele ei aşezări locuite de şvabi, face ca între 1930-1940 grijile sale pentru traiul cotidian să nu-i mai fie copleşitoare. Totuşi refuză tacit colaborarea cu Grupul Etnic German, fără a deveni apologet al tendinţelor vremii, ci dimpotrivă un modest contemplator al bogăţiilor şi frumuseţilor fiecărui anotimp ce se succede în Câmpia Bănăţeană. De la atributul "Etnograf al colonizării" ajunge la calificativul de "documentarist al convieţuirii" atât în perioada apogeului economic cât şi apoi în etapele decăderii economice - prin exproprierea, cooperativizarea forţată, deportare etc. - teme ce îşi găsesc reflectarea în unele (puţinele) sale lucrări. Ateismului propagat de exponenţii Grupului Etnic, îi opune picturi cu Kirchweih-ul (sfinţrea bisericii şi sărbătorirea anuală a datei acesteia), senine portrete cu codane frumoase în port popular în loc de coloane în uniforme, dans în jurul butoiului - în loc de exerciţii premilitare etc.
Poate o posteritate, ce se închină operei sale, să aline suferinţele suportate de pictor în timpul vieţii, nu atât pentru faptul de a fi încercat să combată legenda aducerii de borfaşi şi alţi condamnaţi cu forţa şi nu de colonişti voluntari, ci datorită sărăciei sale materiale şi lipsei de consideraţie de care a avut parte în ciuda sufletului său blând.
Triptihonul a fost începutul demonstraţiei sale pentru continuitatea tradiţiei creştine a populaţiei şvăbeşti din Banat adusă aici de pe meleagurile dunărene-europene din Alsacia-Lorena, Luxemburg, Sauerland, Ţinuturile Baden-Württemberg, pe cât de eterogene ca provenienţă, pe atât de omogene prin organizare comunală, bisericească şi economico-socială.
Mihail Lorenz, zugrav, prin pictarea de motive jägeriene pe coridoarele caselor şvăbeşti, Karl-Hans Gross, profesor de biologie, prin editarea unei monografii cu reproduceri, Franz König, învătător, prin numeroasele sale acuarele ce reprezintă motive jägeriene, Dr. Peter Pink, medic la Comloşu Mic, prin întocmirea scenariului la un film documentar Stefan Jäger, predat studioului Alexandru Sahia şi prof. Hans Schulz, custode al Casei memoriale, sunt numai câtiva dintre admiratorii pictorului Stefan Jäger, care şi postum i-au adus omagiul lor.
Corneliu Baba - prin "Odihna pe câmp" (1954) sau "Ţăranii" (1958) au fost aproape de sufletul chinuit al lui Stefan Jäger, care, în 1957, prin Ordinul Muncii clasa a II- a - a primit şi o mică pensie pentru a putea păstra obiceiul său străvechi, de a frecventa Restaurantul 3 (azi din nou "Dacia") şi a se simţi "citadin" şi nu un oarecare "mâzgâlitor de vopsele".
