Un cetăţean de onoare al oraşului Jimbolia
| Bibliografie | |
|---|---|
| Artikel Nummer: | 0495 |
| Autor Name: | Remus Boca |
| Titel des Artikels : | Ein (Ehren-)Bürger der Stadt Hatzfeld |
| Untertitel des Artikels: | zwischen der Funktion des Ministers, der Malerei Stefan Jägers und dem Automobilhersteller BMW |
| Publikation: | Zeitung |
| Titel der Publikation: | Observator de Jimbolia |
| Erscheinungsort: | Hatzfeld |
| Jahrgang: | 2 |
| Nummer: | 14(62) |
| Datum: | 12.-18.04.1996 |
| Seite: | 1 und 3 |
| * [[Remus Boca]]: [[ART:0495 - Un cetăţean de onoare al oraşului Jimbolia|<i>Ein (Ehren-)Bürger der Stadt Hatzfeld</i>. zwischen der Funktion des Ministers, der Malerei Stefan Jägers und dem Automobilhersteller BMW]]. Observator de Jimbolia, Hatzfeld 12.-18.04.1996 (Jg.2 Nr.14(62)), S. 1 und 3 | |
Un cetăţean (de onoare) al oraşului Jimbolia, între funcţia de ministru, pictura lui Stefan Jäger şi fabricantul autoturismelor BMW
De când sunt (jimbolian) n-am vâzut atâtea VIP-uri adunate în urbea noastră. Atât de multe, încât simpla lor enumerare ar fi suficientă pentru a vă plictisi şi a abandona lectura acestui text. Şi-apoi, pe locul întâi în topul personalităţilor, cu de la mine putere, aş plasa minunatul public (re)devenit jimbolian cu ocazia unui eveniment ce a dobândit amploare neaşteptată tocmai prin a sa participare numeroasă şi de ţinută europeană.
În 4 aprilie 1996, joia verde de dinaintea Paştelui la catolici, am fost martor, în calitate de cetăţean al acestui oraş şi de reporter, la manifestările prilejuite de inaugurarea "Casei memoriale Stefan Jäger", pe strada Koch Ferdinand din Jimbolia. Bucuria participării, întâlnirii cu vechi cunoştinţe, prilejul de a vedea şi asculta atâtia oaspeţi de seamă, precum şi eforturile organizatorilor, toate acestea au fost înnobilate parcă de o zi însorită lăsată de la Dumnezeu, marcând cu acest prilej şi o dezmorţire fizică a oamenilor după apăsarea unei ierni ce părea a nu se mai sfârşi.
Conform unei "schwäbische ordnung", ora 14°° a marcat începutul programului cu cuvântul de salut al domnului Dan Poenaru prefectul judeţului Timiş. Vizibil emoţionat, deşi să recunoaştem, nu prea îi este caracteristică această stare, domnul primar Mircea Românu a adresat din partea gazdelor urările de bun venit oaspeţilor, iniţiatorilor si susţinătorilor acestui proiect, constructorilor şi intregii asistenţe. După aceasta, cele câteva sute de participanţi - nu pot face o apreciere mai exactă - au fost poftite în interiorul edificiului pentru vizionarea exponatelor ce aminteau de trecerea prin această lume a pictorului jimbolian, a panourilor reprezentând figuri şi biografii ale unor nume devenite celebre, tributare prin naştere sau formare acestui oraş, şi a expoziţiei de carte rară şi ex-librisuri deschisă cu acest prilej de Fundaţia culturală româno-germană Petre Stoica. Încântării dăruite ochiului şi spiritului i s-a adăugat ispita oferită, deasemeni, tuturor participanţilor, de bucate alse aşsezate cu simţ estetic în sala de protocol. Rezistând acesteia sau chiar amănând pentru ziele următoare vizitarea muzeului, multă lume a ocupat poziţie strategică în curtea interioară, aşteptând cu răbdare punctul culminant din program, dezvelirea şi predarea monumentului Stefan Jäger de către doamna Barbara Stamm, ministrul muncii şi ordinii sociale în landul Bavaria. Ba, chiar intervalul a părut prea lung când s-a constatat că organizatorii ţin cu tot dinadinsul să nu se abată de la orar, astfel ca. apariţia şi luăriie de cuvânt ale invitaţilor au fost primite, începând cu ora 15.30 fix, cu emoţii şi interes. Excelenţa Sa, Episcopul Sebastian Kräuter a binecuvântat acest: lăcaş, remarcând, totodată, în limbile germană, română şi maghiară, că oraşul Jimbolia poate fi mândru de personalităţile pe care le-a dat lumii în diferite domenii ca medicină, muzică, literatură şi, nu în ultimul rând, pictură. Preotul Ioan Budulan a elogiat hărnicia şi corectitudinea populaţiei germane ce a locuit în Jimbolia, vrând apoi să prezinte din partea creştinilor ortodocşi dorinţa acestora de a se arăta vrednici continuatori ai acestor atribute. N-o remarcasem până în acel moment pe doamna ministru. Fără ajutor, greu cred că mi-ar fi fost. Nu coafură sofisticată, nu bijuterii sclipitoare, nu vestimentaţie Karl Lagerfeld, dar toată un zâmbet şi jovialitate, limbaj coerent şi elocventă, contrar, deci, imaginii aciuite în mintea mea despre.un înalt funcţionar de stat, asa s-a prezentat dinaintea auditoriului doamna Barbara Stamm. A readus în memoria celor implicaţi în realizarea acestui edificiu momente de acum 3 ani, mai precis data de 7 aprilie 1993, când s-a pus piatra de temelie, subliniind că regăseşte o atmosferă caldă, destinsă şi de acel sentiment al datoriei implinite. Prilej de a mulţumi primarului şi intregului oraş pentru colaborare şi bunăvoinţă, transmite tuturor salutul premierului Bavariei, Edmund Stoiber. Consideră Casa memorială Stefan Jäger o punte între Jimbolia şi Germania. Aşa să ne ajute Dumnezeu, zicem noi. Domnul Viorel Coifan, preşedintele consiliului judeţean Timiş, exprimându-şi emoţiile şi mulţumirea, este de părere că asemenea realizări ne ajută să înţelegem mai bine, după 45 de ani de minciună,ce reprezintă şvabi în viaţa Banatului, regiune care, în opinia domniei sale, trebuie, prin efort comun, readusă la dimensiunile care le merită. "Vinovat" moral de această întâmplare îl putem "acuza" a fi pe domnul Peter Krier, preşedinte în Bavaria a Asociaţiei şvabilor bănăţeni din Germania. Dumnealui este persoana care, în urma întâlnirii în gara din Nurnberg cu patru ani în urmă cu primarul Mircea Românu, a susţinut în faţa doamnei ministru acest proiect şi s-a ocupat până la final de ducerea în îndeplinire, aceasta împlicând, pe lângă alte numeroase eforturi, nu mai puţin de zece drumuri la Jimbolia în acest răstimp. Au mai prezentat luări de cuvât domnii Ivan Truțer, secretar de stat în Consiliul minorităţilor din România, Paul Philippy, preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România şi Karl Singer, preşedintele F.D.G. din Banat. Onoraţi ne-am simţit de prezenţa domnului dr. Francisc Barany, deputat de Timiş din Parlamentul României şi a domnului Uwe Zorn, consulul Germaniei la Timişoara.
Centrul de greutate al manifestărilor s-a deplasat, în jurul orei 18,înspre Consiliul Local, a cărui sală a găzduit festivitatea decernării Titlului de Cetăţean de onoare al Oraşului doamnei ministru Barbara Stamm şi Diploma de onoare, pentru merite deosebite în realizarea acestui edificiu, domului Peter Krier. Dovedind un rafinat simţ al umorului, doamna ministru, pe lângă mulţumiri, a ţinut să remarce în faţa auditoriului că in Germnia conferirea unuii asemenea titlu se face persoanelor ajunse la vârsta pensionării, ori, ţinâd cont de vârsta dumneaei, surpriza a fost cu atât mai mare şi, am adăuga noi, până la încasarea primului cupon de pensie ar avea timp suficient să-şi ducă la îndeplinire obligaţiile, liber asumate, de tânăr cetăţean al oraşului.
Spectacolul de pe scena Casei de cultură s-a desfăşurat în nota unui remember a ceea ce ar fi putut continua firesc şi în zilele noastre, străbătut fiind de unda de nostalgie a publicului din sală. Corul şcolii generale din Jimbolia, formaţia Banater Rosmarein, cvartetul vocal Câmpia Banatului şi cvartetul cu coarde Musica Banatica, sub conducerea domnului prof. Walter Kindl au prezentat un program artistic relevant pentru încărcătura amoţională a momentului. Cuvântul domnului Josef Koch, preşedintele Comunităţii germanilor jimbolieni, urmat de interpretarea la unison, muzicieni şi spectatori, a mult îndrăgitului "Mein Heimatland", pe versuri de Peter Jung şi muzică lui Josef Linster, au imprimat atmosferei o reverberaţie ale cărei unde vor vibra multă vreme de acum în colo în simţirea celor prezenţi.
Să spui că nemţii nu se ştiu distra mi se pare acum o enormitate. Tot doamna ministru Barbara Stamm a dat şi "tonul de cântec" în timpul dineului oferit de organizatori la Restaurantul Dacia, gest repetat la propriu de primarul oraşului Dingolfing, domnul Erwin Rennschmidt, după ce a oferit omologului său jimbolian un talger cu emblema localităţii drept dar. Momentul delicat pentru primarul nostru l-a constituit paragraful din alocuţiune acelui german în care acesta facea referire la urbea pe care o conduce: o aşezare de 18 mii de sutlete, deci sensibil apropiată, ca număr, de Jimbolia, dar, departe de noi, ca de la cer la pământ, la capitolul buget. De ce? Pe raza acestui orăşel îşi are sediul o firmă de 20.000 de angajaţi, de pe urma căreia, prin taxe ş impozite, comunitatea trăieşte fără griji. Să mai spunem că firma are iniţialele BMW şi cititorului avizat i-am spus totul. Zice-se că ocazia nu-i pierdută pentru a se pune de o colaborare. Cel puţin, cel mai tânăr contribuabil al oraşului Jimbolia aşa a promis.
