Francezi în Banat, bănăţeni în Franţa
| Bibliografie | |
|---|---|
| Artikel Nummer: | 1170 |
| Autor Name: | Vultur Smaranda |
| Titel des Artikels : | Francezi în Banat, bănăţeni în Franţa |
| Untertitel des Artikels: | Memorie şi identitate |
| Publikation: | Buch |
| Verlag: | Editura Marineasa |
| Erscheinungsort: | Timişoara |
| Jahr: | 2012 |
| Seiten: | 296 |
| ISBN: | ISBN:978-973-631-698-2 |
| * [[Vultur Smaranda]]: [[ART:1170 - Francezi în Banat|<i>Francezi în Banat, bănăţeni în Franţa</i>. Memorie şi identitate]]. Editura Marineasa, Timişoara 2012, ISBN 978-973-631-698-2 | |
Două mici istorii şi o întrebare
Ziua de duminică, 7 august 1960, a fost o zi de sărbătoare în La Roqoe-sur-Pernes în Vaucluse. În prezenţa multor oficiali şi a lui Jean Lamesfeld, preşedintele lor, bănăţenii au sărbătorit zece ani de la stabilirea lor în această localitate. Cu această ocazie, au comandat un triptic de 3 metri lungime şi 1,5 metri înălţime, pictat de Marie Louis Lorin (M.H.,1960), pe care l-au instalat în biserica locală, ce datează din secolul al XI-lea. Pictura reprezintă cele trei etape ale drumului parcurs de colonişti, de la plaecarea din Banat până la sosirea lor în Franţa: 1. Ţara de origine, Banatul devastat de flăcările războiului; 2. Convoaiele fugind şi pregătindu-se să traverseze Dunărea, sau, aşa cum afirmă unii, Rinul; 3. Sosirea în La Roque-sur-Pernes. Aceste imagini pun aşadar în scenă cee ace numeroase articole despre colonişti, dar şi pliantele de promovare turistică din La Roque au numit “Odiseea bănăţenilor”. Lucrarea este perfect simetrică cu un alt triptic, cara i-a servit de model şi care a fost pictat în Banatul de origine, la începutul secolului al XX-lea, de către Ştefan Jäger. Pictor cu o oarecare notorietate în Banat, căruia I s-a consacrat un muzeu ce poate fi vizitat în România, în localitatea Jimbolia (Hatzfeld). Jäger a reprezentat parcurgerea de la vestul către estul Europei, cu alte cuvine colonizarea Banatului în secolul al XVIII-lea. Astăzi, această lucrare de mari dimensiuni poate fi admirată în sala Forumului Democrat German din Timișoara. Ea imortalizează o istorie fondatoare, cea a sosirii coloniştilor de origine germane (şvabi, în generic al termenului, pe care l-am invocate şi explicat mai sus) în Banat şi un mit fondator – cel al bunului colonist, al eroului civilizator. Aceştia sunt termenii în care le place şvabilor să vorbească despre sosirea lor în Banat, iar referinţa la această istorie colectivă nu lipseşte niciodată nici cjiar atunci când îşi povestesc istoria vieţii (Vultur, 2000).
Un tablou, o poveste de întemeiere şi o carte de bucate
Tabloul comandat de Lamsfeld în 1960 pentru biserica din La Roque-sur Pernes (…) cu ocazia a zece ani de la instalarea în localitate a bănăţenilor face parte din aceeaşi recurzită memorial menită să pună în parallel sosirea bănăţenilor în Provence cu cea a şvabilor în Banat. Tripticul lui Marie Louis Lorin e replica în oglindă atripticului celebru printe bănăţeni şvabi prin care Stefan Jäger imaginează etapele colonizării Banatului din secolul al XVIII-lea (azi se află în custodia Casei Adam Müller Guttenbrunn şi este expus pe un perete de mari dimensiuni în holul acestei case patronate de Forumul Democrat German).
E un tablou fondator pentru fondator pentru şvabii bănăţeni, legând istoria colonizării de un mit de întemeiere, aşa cum e şi tabloul din La Roque, sacralizat prin locul de instalare, dar şi prin adăugarea unei Fecioare Maria ce pare a Patrona şi a pune sub semnul binecuvântării istoria (profane!) care i-a adus în La Roque pe bănăţeni.
Stefan Jäger (1877-1962) pictează, de altfel, mai alse scene din viaţa şvabilor bănăţeni, costumele, târgurile, chirvaiul, grădina cu păsări, refugiul (Flucht), deportarea în Rusia (Jäger, 2009), toate uşor de asociat cu Heimat-ul lăsat în urmă în Banat. Reproduceri ale tablourilor sale, inclusive ale tripticului care i-a adus notoritate, găsim deopotrivă în casele din Tomnatic şi în cele din La Roque (vezi intra Documentar). La familia Benz din La Roque-sur-Pernes, reproducerile numeroase după Jäger stau pe acelaşi perete cu fotografia casei din Becicherecu Mic.
Ele sunt realizate de cumnatul doamnei Margareta Benz, Peter Fraunhoffer, acelaşi, din câte îmi dau seama, cu cel din arhiva căruia profesoara Maria Schulz a selecţionat reproduceri penru a realiza o mapă-album la casa memorial din Jimbolia a pictorului Stefan Jäger (originar din Cenei, dar instalat aici încă din 1910).
Reper al memoriei collective şi conector a două istorii distanţate în timp, dar superpozabile symbolic, tripticul lui Jäger şi cel de la Roque le confer celor două “colonizări” o aura exemplară şi le înnoadă între ele, făcându-le părţi ale aceeiaşi “Odisei”, cum la place acelora care adminidtrează memoria bănăţenilor din micul sat vauclusian să o numească în pliantele publicitare als localităţii.
Pe de altă parte, se poate găsi reprodua tabloul fondator al şvabilor bănăţeni a lui Jäger în cele mai neaşteptate locuri, unele de uz cotidian, cum ar fi o carte de bucate, din care se inspiră bănăţencele din Franţa pentru a găti mâncăruri “ca la mama acasă”.
