Spicuiri: Din Cartea Memorială a Muzeului „Stefan Jäger“ – Jimbolia
| Bibliografie | |
|---|---|
| Artikel Nummer: | 0573 |
| Autor Name: | Ion S. Marc |
| Titel des Artikels : | Spicuiri: Din Cartea Memorială a Muzeului „Stefan Jäger“ – Jimbolia |
| Untertitel des Artikels: | Auslese aus dem Gedenkbuch des Stefan-Jäger-Museums – Hatzfeld |
| Publikation: | Zeitung |
| Titel der Publikation: | suflet nou |
| Erscheinungsort: | Großkomlosch |
| Jahrgang: | 7, Serie IV |
| Nummer: | 7(78) |
| Datum: | Juli 1999 |
| Seite: | 6 |
| * [[Ion S. Marc]]: [[ART:0573 - Spicuiri: Din Cartea Memorială a Muzeului Stefan Jäger – Jimbolia|<i>Spicuiri: Din Cartea Memorială a Muzeului „Stefan Jäger“ – Jimbolia</i>. Auslese aus dem Gedenkbuch des Stefan-Jäger-Museums – Hatzfeld]]. suflet nou, Großkomlosch Juli 1999 (Jg.7, Serie IV Nr.7(78)), S. 6 | |
Ce este arta?, este o întrebare care preocupă omenirea şi la care răspunsurile pot fi infinite. Arta este creaţia umană realizată de cei aleşi şi admirată de cei chemaţi. Au fost şi sunt creatori care au trăit pentru a-şi realiza opera, a căror viaţă a fost domi-nată de idee/-i care-i obligă pe urmaşi la interpretări, studii, exegeze, colecţionări, tezaurizări.
Stefan Jäger a fost un artist care s-a învins pe sine, a cărui creaţie va dăinui în timp. Unicitatea artei sale redă şwabul din Câmpia Tisei în diverse ipostaze… de la naştere la trecerea Styxului, cu tradiţii, obiceiuri, veşminte etc. Relaţia peisaj-fiinţă umană din pusta bănăţeana este inseparabilă. Tablourile sale au miros de praf, de pădure, de baltă, de mocirlă, de travaliu, de transpiraţie, dar şi de liliac, de flori de câmp, de păsări de curte, de Kerwai, de distracţie. Rămâne întrebarea: pusta l-a creat pe Jäger sau invers? Ce-ar fi fosf artistul fără Banat? Banatul ar fi infinit mai sărac fără Jäger. Lucrările sale constituie o frescă a ruralului şwăbesc din Banatul primei jumătăţi de secol, iar prin tripticul "Venirea şwabilor în Banat" ("Die Einwanderung der Schwaben ins Banat"), face o incursiune în mijlocul secolului al XVIII-lea. O frescă germanică de epocă.
Dl profesor Hans Schultz a avut privilegiul să-l cunoască în copilărie pe maestru. A devenit discipolul său şi apoi custodele Casei Memoriale “Stefan Jäger”. În activitatea de valorificare a creaţiei jägeriene a antrenat-o şi pe dna profesoară Maria Ioitescu-Schultz. Printr-o activitate tenace şi metodică, cei doi pasionaţi au organizat mai multe expoziţii de arta plastică cu lucrări ale maestrului, dar şi cu ale unor artişti afirmaţi sau în curs de afirmare. Cu ocazia "Zilelor jimboliene" (13-16 august 1998), soţii Schultz au amenajat o microexpoziţie pe coridorul Casei Memoriale "Stefan Jäger" cu portrete puţin cunoscute de publicul jimbolian din creaţia maestrului.
Portrete în Stil clasic, pe un fond de inspiraţie rembrandiană precum "Portret de băiat blond", "Portret de bătrână", "Portret de femeie", "Portret de bărbat" (toate în ulei), alături de altele nominalizate: "Undis", "Treisz", "Treisz Katarina", "Holz, "Kolbus", "Kandale", Decker", "Vuchetich", formează o minigalerie cu expunere permanentă.
Cu gentileţe şi amabilitate, responsabilii muzeului au oferit două săli colegului de breaslă lulian Ţihoi din Comloşu Mare spre a-şi etala creaţia. Expoziţia de acuarelă "Culoare şi lumină" a profesorului de desen comloşean, vernisată prin contribuţia dnei profesoare Maria Pink în data de 13 august 1998, a stârnit interesul unui numeros public jimbolian. Tehnica acuarelei pe hârtie umedă, deprinsă de artist la şcoala timişoreană, a fost perfecţionată prin voinţa de autodidact, care, în pauzele dintre lecţii, grădinărit şi probleme de familie, a folosit şevaletul pentru a se delecta şi a-şi etala talentul. Prin excurs de culoare în imperiul luminii, lucrările sale, de la vegetal la metafizic, îl focalizează pe amatorul de arta şi pe privitorul înclinat spre frumos. Cromatica diversă, nuanţată şi evanescentă, ca şi tematica de la naturi statice cu flori la peisaje de stepă sau marine, la trăirea umană în diverse ipostaze ("Entitate", "Dansul focului"), de la filosofie ("Viziune", "Obsesie"), până la motive biblice ("Răstignirea"), explică disponibilitatea creativă a paletei artistului.
Sperăm ca în viitor numărul expoziţiilor, poate chiar itinerante dinspre Fondul Plastic, să aibă o frecvenţă mai mare, spre deliciul jimbolienilor şi atrofierea kitsch-ului.
